Ședința din camera de consiliu din data de 13 noiembrie 2024, din Dosar nr. 6635/2/2024

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE SECŢIA PENALĂ

Încheierea nr.836 Dosar nr. 6635/2/2024

Ședința din camera de consiliu din data de 13 noiembrie2024

Completul constituit din:

Preşedinte – Judecător de drepturi şi libertăţi – Eleni Cristina Marcu

Judecător de drepturi şi libertăţi – Lia Savonea

Magistrat asistent – Larisa Georgiana Radu

Grefier – Nicoleta Dobromir

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Remus Iulian Popa.

Pe rol se află pronunţarea în cauza penală având ca obiect contestația formulata de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală împotriva încheierii F/DL din data de 24.10.2024 pronunțată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul nr. 6635/2/2024 (3600/2024).

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 07 noiembrie 2024, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Înalta Curte

• Completul de 2 judecători, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilittermen pentru pronunţare la data de 13 noiembrie 2024, când:

ÎNALTA CURTE

 Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

 Prin încheierea F/DL din data de 24 octombrie 2024, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6635/2/2024 (3600/2024), în baza art. 227 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 155/76/P/2021 cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana.

În baza art. 227 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana, dacă nu sunt privaţi de libertate în altă cauză.

Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că, la data de 24.10.2024, a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 6635/2/2024 referatul cu propunerea de arestare preventivă nr. 155/76/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a solicitat arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 24 octombrie 2024 şi până la data de 22 noiembrie 2024 inclusiv, a inculpaților:

–BULBUC SEBASTIAN ILIE, fiul lui și , născut la data de

, în mun. , jud. , domiciliat în mun. , Str. , nr. , jud. , CNP

, legitimat cu cartea de identitate CI seria nr. , emisă la de

• , , fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
  • omorcalificat,  și ped. de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal;
  • distrugere, și ped. de art. 253 alin. (4) din Codul penal, cu aplic. art.

77 lit. a) din Codul penal;

– nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin.

• dinCodul penal, cu  art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal;

–HORODINCĂ ADRIAN BOGDAN, fiul lui și , născutla data de , în mun.         , jud. , domiciliat în mun. , Str.

, nr. , jud. , CNP , legitimat cu cartea de identitate CI seria      nr. , emisă la de S.P.C.   , Jud.    ,cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

• omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b)din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. (1) din Codul penal;
• distrugere, și ped. de art. 253 alin. (4) din Codul penal, cu aplic. art.

77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. (1) din Codul penal;

– nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin.

(1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin.

(1) din Codul penal,

cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal;

–BÎLCEA LAURA-OANA, fiica lui și , născută la data de

, în mun.       , jud. , domiciliată în mun. , Str. , bl., et. , ap. , jud. , C.N.P. , legitimată cu cartea de identitate  CI  seria      nr.          , emisă la de SPC       , Jud. , fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

• instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de 47 rap. la art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b) din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal;
• instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. (4) dinCodul penal, cu  art. 77 lit. a) din Codul penal;
• instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de 47 rap. la art. 346 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal.

În considerentele referatului s-a arătat că pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a fost înregistrat sub nr. 341/P/2021 procesul verbal de sesizare din oficiu cu privire la faptul că în dimineața zilei de 29.05.2021, în jurul orei 07:00, a avut loc o explozie a unui autoturism marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare AR-14-RXK în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu

• zona Lebăda din Arad, conducătorul auto identificat ca fiind numitul CrișanIoan, decedând pe 

Prin ordonanța din data de 29.05.2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 188 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța nr. 967/C/2021 din 29.05.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus preluarea dosarului nr. 341/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad în vederea efectuării urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, unde a fost înregistrat sub nr. 155/P/2021.

Prin ordonanța din 30 mai 2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de omor în cea de omor calificat, prev. și ped. de art. 188, alin. 189 alin. (1) lit. a) din Codul penal, constând în aceea că autori necunoscuți i-au introdus victimei în autoturism un dispozitiv exploziv improvizat, care a fost detonat de la distanță în dimineața zilei de 29.05.2021, în parcarea magazinului Profi din mun. Arad.

Prin ordonanța din 10 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. (4) din Codul penal, și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța din 16 octombrie 2024 s-a dispus în cauză continuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii de către suspectul Lind Florin Alexandru a infracţiunilor de complicitate la omor calificat, prev. și ped. de art. 48 alin. (1), rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. a) din Codul penal, complicitate la distrugere, prev. și ped de. art. 48 alin. (1), rap. la art. 253 alin. (4) din Codul penal, nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanțele din 22 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale și continuarea urmăririi penale față de suspecții Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan și Bîlcea Laura-Oana.

Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bulbuc Sebastian Ilie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

• omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b)din Codul penal, cu  art. 77 lit. a) din Codul penal;
• distrugere, și ped. de art. 253 alin. (4) din Codul penal, cu aplic. art.

77 lit. a) din Codul penal;

– nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. din
Codul penal, cu  art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal.

Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Horodincă Adrian Bogdan sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

• omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b)din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. (1) din Codul penal;
• distrugere, și ped. de art. 253 alin. (4) din Codul penal, cu aplic. art.

77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. (1) din Codul penal;

– nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin.

(1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin.

• dinCodul penal, cu  art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal.

Prin sentința penală nr. 238/2023, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 9924/55/2022, Judecătoria Arad l-a condamnat pe Horodincă Adrian Bogdan la 1 an, 5 luni, 10 zile închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 193 alin. (2) din Codul penal. Cu urmare, în privința sa sunt aplicabile dispozițiile art. 97 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bîlcea Laura-Oana sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

• instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de 47 rap. la art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a), b) din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal;
• instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. (4) dinCodul penal, cu  art. 77 lit. a) din Codul penal;
• instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de 47 rap. la art. 346 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a) din Codul penal,

cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal.

În ceea ce priveşte mobilul săvârşirii faptei, în referatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală s-au arătăt următoarele:

1. Inculpata Bîlcea Laura-Oana

Referitor la relaţia dintre victimă şi inculpata Bîlcea Laura Oana, victima Crișan Ioan era nemulțumit de faptul că fiica sa, mamă a doi copii minori rezultați din căsătoria cu Bîlcea Sergiu, de care divorțase în 2017, nu desfășura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deși are calitatea de avocat în Baroul Arad.

Crișan Ioan, preocupat în ultimii ani de viitorul afacerilor sale în contextul înaintării sale în vârstă, era nemulțumit de faptul că nu se putea baza pe fiica sa în vederea preluării conducerii, în perspectivă, a firmelor sale. În aceste condiții,

victima exprimase în anturaj ideea contactării fostului ginere, Bîlcea Sergiu, deputat în Parlamentul României, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale, pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi, de care îl legau puternice sentimente (declarațiile martorilor Ardelean Aurora- Elena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu, Budea Marius-Valentin).

Nu s-a putut stabili dacă această idee i-a fost adusă la cunoștință fiicei sale în mod direct de către victimă, dar era cunoscută în anturaj, inclusiv de către fiica ei minoră, Bîlcea Alexandra-Ioana (declarația martorei Bîlcea Alexandra Ioana, vol. 5, fila 77). Informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde, care au fost alimentate și în perioada următoare divorțului. De pildă, în 2019-2020 fiica victimei a fost implicată într-un scandal public în cadrul căruia a fost dată publicității o convorbire telefonică purtată de aceasta cu omul politic Gheorghe Falcă, al cărei conținut a fost preluat de presă drept „știrea conform căreia Laura Crișan, fosta soție a liberalului Sergiu Bîlcea – vicepreședinte al Consiliului Județean Arad și aspirant la fotoliul de primar al Municipiului Arad, și-a anunțat propria intenție de a intra într-o competiție directă cu fostul soț, candidând din partea USR- PLUS” (procesul-verbal din 30 septembrie 2022).

A fost invocată în referat declaraţia martorului Bot Denis din 06.02.2024 – vol.5 filele 57-59.

Provocarea acestui scandal a avut drept unică miză răzbunarea numitei Bîlcea Laura-Oana pe fostul soț și indică disponibilitatea acesteia de a pune în aplicare planuri elaborate pentru a-și atinge acest scop. Ura pe care aceasta i-o purta lui Bîlcea Sergiu a fost relatată și de martorii Tomoioagă Dumitru-Marian (volumul 5, fila 33) și Butar Florin (volumul 5, fila 27).

O soluție alternativă exprimată de victimă a fost cea potrivit căreia fiica inculpatei, Bîlcea Alexandra-Ioana, urma să fie introdusă treptat de către bunic, în problematica afacerilor sale, pentru a le prelua, odată ce ar fi ajuns la maturitatea apreciată ca fiind necesară (declarația martorilor Nica Marius Alin – vol. 5, filele 158-160 și a martorei Bîlcea Alexandra Ioana). În orice caz, inculpata nu era considerată potrivită de către tată, din această perspectivă. S-ar putea afirma că acest scenariu ar fi fost avantajos și pentru inculpată, în condițiile în care Bîlcea Alexandra-Ioana era în întreținerea sa, fiind minoră, iar relația mamă-fiică ar invalida această posibilă motivație infracțională. Cu toate acestea, declarația martorei Bîlcea Alexandra, în prezent majoră, conturează un alt tip de raport familial, relevant în prezenta analiză (vol. 5 fila 77).

Vânzarea, la scurt timp după decesul lui Crișan Ioan, a unor imobile din averea acumulată de acesta, cu nesocotirea dorinței victimei de a lăsa câte unul din imobile – anume desemnate – fiecăruia dintre nepoți, denotă dezinteres cu privire la dorința părintelui și conturează interesul material, ca element al mobilului comiterii faptei și ca factor agravant al infracțiunii contra vieții. Parchetul a detaliat în referat o situație parțială a beneficiilor valorificate de inculpată, în baza certificatului de moștenitor.

Tensiunile dintre tată și fiică au rezultat și din împrejurarea că, aproximativ în luna aprilie 2021, Crișan Ioan a fost auzit afirmând despre fiica sa, la un eveniment de familie „decât să îmi facă asta, mai bine murea” (declarația martorului Budea Marius Valentin vol. 5, filele 15-16). Nu s-a putut stabili subiectul afirmației, dar tonul victimei ar fi fost serios.

Ultima comunicare dintre Crișan Ioan și fiica sa a avut loc în 21 aprilie 2021 (procesul-verbal din 28 septembrie 2022 – vol. 22, fila 67 și declarația martorei Ardelean Aurora-Elena – vol. 26, fila 100). Cu toate acestea, și mama inculpatei, soția victimei, menționează în declarația sa convorbiri telefonice între tată și inculpata Bîlcea Laura-Oana care în realitate nu au avut loc, în scopul de a contura imaginea unei relații normale de familie. Acest aspect este cu atât mai relevant, cu cât la data de 25 mai 2021 a fost ziua de naștere a fiicei victimei, ocazie cu care, contrar susținerilor soției victimei, între tată și fiică nu a avut loc nicio comunicare.

A fost menţionată, totodată, relația extraconjugală pe care victima a avut-o timp de aproximativ 20 de ani, cu Ardelean Aurora-Elena, director în cadrul firmelor victimei, notorie în anturajul susnumiților, cunoscută și aparent acceptată de soție și fiică.

Declarația soției victimei a fost doar parțial adevărată și a tins să minimizeze natura și caracterul actual al relației extraconjugale a victimei. În cadrul audierii din 29 mai 2021, Crișan Iosana Samica a arătat: „am cunoștință că între soțul meu și Ardelean Aurora au existat niște legături amoroase în urmă cu aproximativ 15-20 de ani, moment la care am avut discuții pe această temă, însă de atunci nu știu dacă între cei doi a mai existat vreo legătură, deoarece nu m-a mai interesat acest subiect, dar nici soțul meu nu mi-a mai dat motive. Despre această problemă cunoaște și fiica mea Bîlcea Laura Oana”. În realitate, din actele efectuate în cauză (audieri de martori, interceptări în mediu ambiental) rezultă că victima avea o relație foarte strânsă cu Ardelean Aurora-Elena, aceasta fiind de notorietate în anturaj, cei doi petrecând ocazional week-end urile la casa de vacanță a victimei din com. Dumbrava, jud. Arad.

A fost invocată în referatul Parchetului şi declarația martorului Bîlcea Sergiu (vol. 26, fila 47), fostul soț al inculpatei.

Relația dificilă dintre victimă și fiica sa a fost reflectată și în declarația din 15 ianuarie 2024 a martorei Blănaru Alexandra, care confirmă cele expuse mai sus și, în plus, relatează un eveniment care aduce clarificări suplimentare cu referire la limitele de acțiune și decizie ale numitei Bîlcea Laura-Oana: pentru a scăpa de dificultățile date de nevoia întreținerii unei case de dimensiuni relativ mari (casa părintească a victimei, modernizată și pusă la dispoziția fiicei sale pentru a trăi cu cei doi copii, pe care, cum s-a arătat, intenționa să o lase moștenire nepoatei sale și cu privire la care victima respingea vehement ideea vânzării, introdusă de Bîlcea Laura-Oana), aceasta a intenționat să o incendieze, a efectuat anumite demersuri pentru a identifica o persoană care să o ajute în acest scop, după care a renunțat la idee.

2. InculpatulBulbuc Sebastian Ilie

Cei doi coautori au acționat din interes material, aspect relevant și din perspectiva necesității stabilirii mobilului, cât și ca împrejurare care atribuie infracțiunii de omor caracter calificat.

Situația materială a familiei Bulbuc a fost, în timp, mai degrabă precară, cu excepția unei perioade relativ scurte de după comiterea faptei, când, potrivit învinuirii din prezentul dosar, a fost plătit de Bîlcea Laura-Oana.

A fost invocată în referatul Parchetului declaraţia martorului Tomoioagă Dumitru Marian din 12.06.2024 – vol. 5, filele 190-191.

Prin contrast, în a doua parte a anului 2021 inculpatul a renovat casa (declarația martorului Salak Florin Attila, vol. 5, pag. 240-241), șeful echipei de muncitori care a efectuat lucrarea, documentele obținute de la firmele de materiale de construcții (vol. 19, pag.134-176), achiziționează la data de 15.06.2021 un autoturism SEAT Alhambra cu suma de 4.000 de euro (vol. 19, pag.266-277), bijuterii (declarația suspectului Lind Florin-Alexandru, vol. 2), papagal în valoare de 5.000 de lei, ustensile relativ scumpe de pescuit (adresă FANCOURIER – RAMBURS Bulbuc Ana Maria, suma de 5.000 de lei, vol. 19, pag. 128-131).

În prezent, starea financiară a familiei a revenit la nivelul avut anterior. Potrivit procesului-verbal din 4 iulie 2024, de redare a unei convorbiri în mediu ambiental din 24 iunie 2024 (vol.32, fila 172-173). Bulbuc Sebastian Ilie și soția sa au purtat discuții din care a rezultat situația financiară precară a acestora:

„Bulbuc Anamaria: Nu știu, ți-o trebuit să merem în concediu, dar noi suntem pârliți”.

A mai fost menționat faptul că singurul punct de intersecție între anturajul victimei și autorii nemijlociți ai faptei este inculpata Bîlcea Laura-Oana. Ca atare, nu poate fi identificată o motivație alternativă serioasă în uciderea de către cei doi inculpați a lui Crișan Ioan, față de cea expusă mai sus.

3. InculpatulHorodincă Adrian Bogdan

Situația este identică în ceea ce-l privește pe Horodincă Adrian Bogdan:

1. anteriorcomiterii faptei:

„URSULESCU DUMITRU: Pă chirie, pe p*** mea, că tu niciodată…ăla n-o avut bani nici de țigări, mă, ce ai?! Tu crezi că nu o văzut lumea!?

MURGUI ALEXANDRA ALINA: Dar o lucrat! Sau care e problema? O lucrat în Austria!” (conversație telefonică din 19 mai 2024, între concubina lui Horodincă Adrian Bogdan și fostul ei partener). Datele privind tranzacțiile financiare pe conturile inculpatului confirmă susținerea, precum și datele de la ANCPI (vol. 33, fila 199);

1. august 2021 – 2022: în luna august 2021 (prima reîntoarcere în țară, dupăplecarea din 29 mai 2021) a achiziționat un autoturism BMW, pe care l-a văzut într-o spălătorie auto din Arad, abordând proprietarul și acceptând fără rezerve prețul cerut de acesta, fără negociere (declarația martorului Moise Grigoraș Beniamin,  5, fila 195); în 2022 inculpatul plătea chirie 260 de euro (declarația martorului Morar Gabriel, vol. 5, filele 256-257).

Activitatea prestată în Austria, de igienizare de fațade ale clădirilor, nu a justificat, în mod evident, o schimbare drastică a stilului de viață – 1279 euro/lună, venit brut, activitate începută în 7 iunie 2021 (date obținute în baza ordinului european de anchetă, vol. 35, fila 13);

1. înanul 2024: acesta a căutat, de exemplu, soluții pentru a lua împrumut suma de 50 de  În același context:

„Horodincă Adriana Bogdan: N-am benzină, n-am bani, n-am niciun ban.

Nici…nimic n-am.

Horodincă Liviu: O zis buni, nu vii pân-aici?

Horodincă Adriana Bogdan: N-am cu ce să vin. Nici motorină n-am, n- auzi?” (procesele-verbale din 4 iulie 2024, de redare a unor convorbiri din 21 iunie 2024, vol. 25, filele 205-206).

În referatul Parchetului cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive s-a mai arătat că din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă, în sensul art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, că inculpații au săvârşit infracțiunile de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive.

În referire la condițiile de la art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a observat faptul că acestea sunt îndeplinite cu referire la fiecare dintre infracțiunile aflate în concurs. Cu atât mai mult, s-a apreciat că privarea de libertate a celor trei inculpați este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pentru săvârșirea acestui concurs de infracțiuni grave.

Referitor la probele din care rezultă pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, Parchetul a reamintit că în cauza Letellier contra Franţei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că anumite infracţiuni, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenţia înainte de procesul desfăşurat în faţa instanţei de judecată, cel puţin pentru un timp.

Sub acest aspect Ministerul Public a precizat că infracţiunea de omor calificat, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice la comiterea faptelor de această natură, suscită o tulburare a societăţii, aşa încât se justifică o detenţie preventivă.

După cum s-a mai arătat în mod just în doctrina şi jurisprudenţa naţională, pentru infracţiuni deosebit de grave, cum este şi omorul, probele referitoare la existenţa acestor infracţiuni şi identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanţă şi implicaţii negative asupra siguranţei colective.

Totodată, s-a precizat că prin ordonanțele din 23 octombrie 2024, inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au fost reținuți pentru 24 de ore, începând cu 23 octombrie 2024, ora 23:00 și, respectiv, 23 octombrie 2024,

ora 23:45.

Prin ordonanța din 24 octombrie 2024, inculpata Bîlcea Laura-Oana a fost reținută pentru 24 de ore, începând cu 24 octombrie 2024, ora 00:10. Cu ocazia înmânării ordonanței de reținere, inculpata, în prezența apărătorului ales, a arătat

că formulează plângere împotriva măsurii preventive a reținerii. Plângerea a fost respinsă de către procurorul șef al Secției de urmărire penală prin ordonanța nr. 209/II/2/2024 din 24 octombrie 2024.

Analizând propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana prin raportare la conţinutul dosarului de urmărire penală şi a înscrisurilor depuse, Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, următoarele:

Sub un prim aspect, a constatat că în cauză este îndeplinită condiţia prev. de art. 82 din Codul de procedură penală, Bîlcea Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan având calitatea de inculpaţi în cauză.

Ulterior, judecătorul de drepturi şi libertăţi s-a limitat la a puncta câteva chestiuni cu relevanţă la momentul analizei propunerii de luare a măsurii arestării preventive raportat la elementele apreciate ca fiind esenţiale de parchet şi menţionate ca atare în referatul conţinând propunerea de luare a măsurii arestării preventive:

În fapt, în esenţă, s-au reținut următoarele:

• la data de 27 mai 2021inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într- un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă (procurată, deținută, transportată și folosită fără drept) și
• aceiaşiinculpaţi l-au plasat în autoturismul numitului Crișan Ioan, iar
• la data de 29 mai 2021, ora 06:59, inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie șiHorodincă Adrian Bogdan, acționând cu premeditare și din interes material, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul 

Se mai arată de Parchet că inculpații au fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei.

Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri.

Din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX, iar urmele criminalistice identificate pe autoturism indică faptul că dispozitivul a fost plasat în interiorul autoturismului, în zona din spatele scaunului șoferului, aproximativ la limita verticală a spătarului.

Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, a rezultat că moartea victimei Crișan Ioan s-a datorat insuficienței respiratorii acute, survenite în urma unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie și de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafețe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare și

inferioare, care au determinat edem glotic. Acesta a fost urmat de obstrucție mecanică reflexă declanșată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură și conținut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie și ardere, care au fost antrenate în cursul mișcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare.

Prin urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor sunt de o gravitate deosebită şi analiza probatoriului administrat în cauză trebuie realizată în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, raportat la obiectul cauzei, respectiv propunere de luare a măsurii arestării preventive, pentru a se stabili dacă, din perspectiva unui observator obiectiv, este fundamentată presupunerea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis infracţiunile de care sunt acuzaţi:

Cu privire la procurarea unui mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că este esenţială în cauză declaraţia de dată recentă – 16.10.2024 – a suspectului Lind Florin Alexandru (cu privire la care s-a dispus la data de 16.10.2024 efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru comiterea unor infracţiuni grave, respectiv complicitate la omor calificat prev. de art. 48 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) din Codul penal, complicitate la distrugere prev. de art. 48 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 253 alin. (4) din Codul penal, nerespectarea regimului materiilor explozive prev. de art. 346 alin. (1) din Codul penal.

În referat se arată că la data de 27.05.2021, inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat de la suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, solicitându-i acestuia înlocuirea telefonului mobil cu un telefon Alcatel 2003G, achiziționat în aceeași zi de către inculpatul Horodincă Adrian Bogdan de la S.C. SNIC S.R.L. Arad. Sub acest aspect, s-a arătat că telefonul Alcatel 2003G cu seria IMEI 35790709369614, care, potrivit datelor obținute de la producătorul Alcatel, avea seria de acumulator identică cu seria pusă în evidență pe acumulatorul găsit la cercetarea la fața locului (singurul element numeric care a fost identificat pe fragmentele recuperate după explozie), a fost pus în vânzare de către S.C. SNIC S.R.L., punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad. Conform bonului fiscal emis, a fost comercializat la data de 27.05.2021, ora 15:38, nefiind întocmită factură.

Parchetul mai arată că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat (procesul-verbal din vol. 19, filele 1-26). Totodată, a reţinut că s-a mai arătat că pe un câmp din afara zonei locuite, cei trei au realizat, la solicitarea inculpaților, o testare a sistemului, cu o petardă furnizată de aceștia (declarația suspectului Lind Florin Alexandru – vol. 2 DUP).

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat că la dosar nu există nicio probă în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat de la S.C. SNIC S.R.L. Arad telefonul Alcatel 2003G. În cauză s-a probat că la data de 27.05.2021, ora 15:38, S.C. SNIC S.R.L., la punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad, a comercializat telefonul Alcatel 2003G, conform bonului fiscal emis, însă nu a fost întocmită factură şi nu există nicio persoană care să-l identifice pe inculpatul Horodincă Adrian drept cumpărător/persoană care ar fi achiziţionat acel telefon.

Referitor la acest aspect, parchetul a invocat drept probă faptul că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat (procesul-verbal din vol. 19, filele 1-26).

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că din procesul-verbal aflat în vol. 19, filele 1-26 DUP, rezultă că un autoturism Volkswagen Golf 4 este identificat pe data de 27.05.2021 ora 15.26 -15.27 pe str. Griviţei, apoi pe str. Conduraşilor, cu sens de deplasare spre Piaţa Sîrbească, aceste străzi fiind într- adevăr în apropiere de strada Roman Ciorogariu, Arad. Autoturismul nu este identificat pe strada Roman Ciorogariu şi nici nu rezultă că după ora 15:38 (ora achiziţiei telefonului) autoturismul menţionat ar mai fi fost identificat în zonă, ci procesul-verbal consemnează în continuare date legate de posibilul traseu (de deplasare către zona de testare a dispozitivului) începând cu ora 17:15 a unui autoturism Golf 2 şi apoi la ora18.39 a autoturismului Volkswagen Golf 4.

Suspectul Lind Florin Alexandru – cu studii 10 clase şi de ocupaţie frizer – a arătat în declaraţia menţionată (vol. 2 DUP) că pe un câmp din afara zonei locuite, cei trei au realizat la data de 27.05.2021, la solicitarea inculpaților, o testare a sistemului, cu o petardă adusă de inculpaţi. Supectul a declarat că inculpaţii au procurat de la el un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, solicitându-i acestuia înlocuirea telefonului mobil cu un telefon Alcatel: (…) „Pe 27.05. a venit la mine Horodincă cu un telefon marca Alcatel cu butoane, culoare închisă, pe care l-am ataşat la dispozitiv şi l-am scos pe al meu de acolo (…)”.

La testarea de pe câmp suspectul, potrivit propriei declaraţii, a asamblat dispozitivul pe o placă şi l-a prins cu nişte coliere de plastic. „(…)La Alcatel l- am desfăcut   şi am lipit două fire pe placa de bază, fire care aveau cam 15-20 cm lungime. Telefonul nu era legat compact de restul dispozitivului. Pe câmp unul dintre noi am pus petarda, nu mai ştiu cine a făcut-o. După ce am aşezat dispozitivul eu cu cei doi am stat la doi-trei metri de dispozitiv. Dispozitivul a fost acţionat de Golumbaru (Horodincă – sbl. ns.) de pe un telefon tot al lui, ca model părea la fel cu cel pe care îl adusese el şi pe care îl lipisem de dispozitiv (…)”.

Cu privire la motivul procurării dispozitivului şi al testării, suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că inculpaţii „au zis că au ceva de făcut la Bucureşti,

ceva de construcţii, ceva de demolat. Eu le-am zis să nu-mi facă probleme”.(vol. 2 DUP).

Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au procurat şi au testat la data de 27.05.2021 împreună cu suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, la care a fost ataşat un telefon marca Alcatel.

Dar acest element de fapt nu este suficient pentru a contura suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi montat în maşina victimei dispozitivul menţionat ori un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, şi pe care să-l fi detonat de la distanţă în dimineaţa zilei de 29.05.2021.

În acest sens, a reţinut că parchetul arată în cuprinsul aceluiaşi referat că la data de 28 mai 2021 inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au plasat dispozitivul în autoturismul Mercedes Benz clasa E, cu numărul de înmatriculare AR-14-RXK, al victimei, după ce, anterior, au încorporat în acesta încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept.

Referitor la încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept de inculpaţi, cum susţine Parchetul – judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că suspectul Lind Florin Alexandru relatează în declaraţia sa doar despre o petardă procurată de inculpaţi la momentul testării dispozitivului (nu a văzut asupra acestora vreun alt tip de încărcătură explozivă), iar din dosar nu rezultă niciun element de fapt care să ateste că vreunul dintre inculpaţi, în vreun moment, a fost în posesia vreunui alt tip de încărcătură explozivă, respectiv ca cel descoperit la locul exploziei (mai ales că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX). Nu există la dosar niciun element factual care să ateste sau măcar să constituie un indiciu în sensul că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozibili militari sau că ar fi intrat în contact cu persoane care să fi avut acces la un astfel de tip de încărcătură explozivă.

Se mai afirmă de Parchet că la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49- 23:51, cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv (procesul-verbal din 12 martie   2024 – vol. 22, fila 78). Localizarea comunicărilor arată faptul că atât anterior orei 23, cât și puțin după miezul nopții, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deservește domiciliul.

Se mai arată de Parchet în referat că prin coroborarea datelor de localizare a apelurilor telefonice ale numiților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, pe de o parte, cu imaginile suprinse de camere de supraveghere de la diferite societăți comerciale și procesul-verbal de contravenție seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliția Mun. Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021 (inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a fost sancționat contravențional – vol. 19, fila 214), pe de altă parte, a fost reconstituit traseul autoturismului numitului

Horodincă Adrian Bogdan în intervalul 23:10 – 00.09, în noaptea dinaintea exploziei (procesul-verbal din 9 mai 2024 – vol. 19, fille 194-213).

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat că procesul- verbal de contravenție seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliția Mun. Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021, în copie la dosar, este ilizibil (vol. 19, fila 214), astfel încât nu se poate verifica dacă inculpatul Horodincă Adrian Bogdan este cel care a fost sancționat contravențional, iar cu privire la comunicările dintre cei doi – un apel cu durata de 10 secunde la 23:18, două apeluri în intervalul 23:49-23:51, cu durata de 18 și, respectiv, 6 secunde, se constată că ambii inculpaţi se aflau în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei.

Chiar dacă s-ar admite că cei doi inculpaţi s-ar fi aflat în intervalul 23:49- 23:51 în apropiere de parcarea unde se afla autoturismul victimei, în care a fost plasat dispozitivul exploziv, acesta constituie un simplu indiciu, care trebuie coroborat cu elemente factuale concrete, mai ales în condiţiile în care zona parcării de reședință a victimei nu intra în raza de acțiune a unei camere de supraveghere video. Mai mult decât atât, Parchetul susţine că dispozitivul exploziv a fost detonat de la distanţă de inculpaţi după ce victima a plecat de acasă cu maşina. Astfel, se arată că la data de 29 mai 2021, victima a plecat de acasă la 06.43, la volanul autoturismului său, s-a deplasat la cafeneaua Raiff, situată în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din Arad, iar la scurt timp după pornirea autoturismului, ora 06:59:43, dispozitivul a fost declanșat de la distanță de către inculpați. Nu există însă niciun element la dosar care să ateste la ora menţionată prezenţa incupaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan în zonă, măcar în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu, Arad, deşi se afirmă că dispozitivul a fost detonat de inculpaţi.

Suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că atunci când s-a realizat testarea pe câmp au fost la distanţă de câţiva metri de dispozitiv şi că de la momentul acţionării telefonului până la momentul exploziei au trecut câteva secunde.

Ca atare, dacă inculpaţii au detonat acest dispozitiv, cum afirmă Parchetul, ar fi trebuit să se afle la o distanţă care să le permită detonarea dispozitivului şi care, cu siguranţă, nu putea fi mai mare decât cea din raza de acoperire a celulei GSM aferentă zonei menţionate. În egală măsură, însă, nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului. Indiciile de la dosar se referă, aşa cum s-a arătat, doar la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, în sensul că cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia.

Prin urmare, nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului, atâta timp cât niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar

Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de paticipaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă, cu atât mai mult cu cât teza avansată de Parchet se bazează pe o relaţie conflictuală, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă.

Cu privire la faptul că inculpații Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura- Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat că nici această împrejurare nu este probată în cauză, din perspectiva standardului probator impus de prevederile art. 223 alin. (1), (2) din Codul de procedură penală.

Parchetul a afirmat că în cursul lunii mai 2021, inculpata i-a determinat pe Bulbuc Sebastian Ilie – în mod direct, nemijlocit – și pe Horodincă Adrian Bogdan – în mod direct sau indirect, prin intermediul lui Bulbuc Sebastian Ilie – să îi ucidă tatăl, iar în acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat următoarele:

• Relaţiiledintre cei trei inculpaţi

Cu privire la relaţiile dintre cei trei inculpaţi, s-a probat doar faptul că

inculpata Bîlcea Laura Oana se cunoştea cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, împrejurare necontestată în cauză.

Parchetul afirmă că în cursul lunii martie 2021, în timp ce inculpata desfășura activitate la cabinetul de avocat al martorului Tomoioagă Dumitru Marian, aceasta l-a cunoscut pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care fusese angajat temporar ca șofer.

Într-adevăr, potrivit declarației martorului Tomoioagă Dumitru Marian din 12.06.2024 – vol. 5 DUP, filele 190-191, inculpatul Bulbuc Sebastian, căruia îi se spune Seba, a apelat la un moment dat la serviciile martorului întrucât îi fusese luat permisul de conducere. ,,L-am cunoscut așa și mi s-a făcut milă de el, întrucât a avut o viață mai grea. A rămas de mic orfan de mamă, motiv pentru care i-am propus să-mi fie șofer. În acea perioadă lucra și Laura la mine și ei au interacționat destul de bine”.

În acelaşi timp, Parchetul afirmă că cei doi (inculpata Bîlcea şi inculpatul Bulbuc) au dezvoltat o relație apropiată, care a permis abordarea de intimități în interacțiunile lor şi susţine că, sub acest aspect, este relevantă discuția purtată de aceștia în mediu ambiental la data de 17.07.2021 – procesul-verbal de redare din

17 octombrie 2024 – vol. 32, filele 222-223 în sensul că cei doi stabilesc întâlniri cu mai mult timp în avans, cel mai probabil pentru a nu fi nevoie de comunicări pe telefon.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, lecturând procesul verbal menţionat, aflat în vol. 32 DUP, filele 222-223, a constatat că nu există niciun indiciu cu privire la eventuale ,,intimităţi’ şi nici cu privire la posibile eventuale viitoare întâlniri. Din conţinutul discuţiei, astfel cum este consemnată, rezultă faptul că inculpatul Bulbuc ar fi ratat o întâlnire (nu se precizează cu cine), iar inculpata Bîlcea îi reproşează faptul că nu şi-a notat ora/data, iar apoi se discută despre o adunare de aproximativ 10 persoane din familia inculpatului

Bulbuc acasă la inculpat, fără a se preciza motivul – posibil pentru un eveniment care ar fi necesitat prezenţa unui preot.

Ca atare, interpretarea dată de Parchet acestei discuţii pare să nu aibă suport în conţinutul procesului-verbal menţionat.

Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi inculpatul Horodincă Adrian nu există nicio probă la dosar că cei doi s-ar fi cunoscut sau întâlnit vreodată şi nici Parchetul nu afirmă contrariul.

Referitor la relaţia dintre inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi inculpatul Horodincă Adrian, aceştia se cunoşteau şi potrivit declaraţiei martorului Stăniş Iosif – vol. 5 DUP, filele 304-306 – erau în perioada respectivă prieteni apropiaţi. Martorul îi cunoştea pe cei doi inculpaţi, întrucât inculpatul Bulbuc (Sebi Bulbuc) a fost angajat ca spălător la spălătoria martorului, dar înainte de anul 2013, şi tot ca angajat l-a cunoscut şi pe Horodincă Adrian, zis Golumboiu (afirmă martorul), cei doi inculpaţi fiind prieteni buni.

Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi victimă ca element care să susţină existenţa unui interes material ca mobil al crimei

Se afirmă de către Parchet că martorii au relatat existența unui conflict verbal între victimă și fiica sa, cu câteva săptămâni înaintea evenimentului din 29 mai 2021, în cadrul căruia Crișan Ioan i-a adus la cunoștință fiicei sale că intenționează să o exheredeze, pe fondul nemulțumirilor legate de stilul de viață al acesteia, invocând în acest sens declarația martorei Ardelean Aurora Elena (vol. 26 DUP).

S-a mai arătat că victima Crișan Ioan era nemulțumit de faptul că fiica sa, mamă a doi copii minori rezultați din căsătoria cu Bîlcea Sergiu, de care divorțase în 2017, nu desfășura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deși are calitatea de avocat în Baroul Arad. Cheltuielile curente ale acesteia și cele privind întreținerea imobilului în care aceasta locuia cu cei doi copii minori erau suportate de către victimă (declarația martorului Florea Radu, vol. 5 DUP, filele 1-2).

Totodată, martora Sida Amalia-Ionela (vol. 5 DUP, fila 89) a relatat că

„domnul Crișan a susținut-o foarte mult pe Laura și a încercat să o implice în diverse activități. Concret a susținut-o și în avocatură, știu că îi deschisese și un magazin în piață cu profil vânzare pește, dar din câte știu nu a avut succes în nicio activitate, posibil și că nu s-a implicat. Çtiu că Laura mai încercase și o afacere cu un loc de joacă la ferma pe care o deținea domnul Crișan, dar nu cred că s-a implicat foarte mult nici în această afacere”.

De asemenea, Parchetul a arătat că situația financiară a inculpatei Bîlcea Laura-Oana era, anterior decesului victimei, în discordanță cu așteptările sale și cu relativul succes în afaceri al tatălui ei, fiind relevant în acest sens, procesul- verbal din 3 octombrie 2022 – vol. 22, fila 24.

În acelaşi timp, însă, Parchetul admite că aceste aspecte, inclusiv eventualele defulări verbale ale victimei, ar putea fi considerate firești în condițiile unor relații de familie relativ normale și fără relevanță într-o asemenea analiză.

Cu toate acestea, în opinia Parchetului, tensiunile dintre victimă și fiica sa, coroborate cu modul în care acestea erau resimțite și gestionate de inculpată, sunt intense și în sprijinul acestei concluzii, Parchetul invocă două aspecte apreciate ca fiind relevante:

1. Teza vizând ideea preluării conducerii afacerilor victimei de cătrefostul ginere, martorul Bîlcea Sergiu, respectiv varianta alternativă a implicării treptate în afacerile victimei a nepoatei acesteia, martora   Bîlcea Alexandra Ioana

Se afirmă că victima exprimase în anturaj ideea contactării fostului ginere, Bîlcea Sergiu, deputat în Parlamentul României, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale, pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi, de care îl legau puternice sentimente – fiind invocate în acest sens declarațiile martorilor Ardelean Aurora-Elena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu, Budea Marius-Valentin.

Parchetul a arătat că nu s-a putut stabili dacă această idee i-a fost adusă la cunoștință fiicei sale în mod direct de către victimă, dar că era cunoscută în anturaj, inclusiv de către fiica ei minoră, Bîlcea Alexandra-Ioana (declarația martorei Bîlcea Alexandra Ioana, vol. 5 DUP, fila 77). Afirmă Parchetul că informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde, care au fost alimentate și în perioada următoare divorțului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a constatat că victima nu a efectuat niciun demers concret în sprijinul ideii contactării fostului ginere, martorul Bîlcea Sergiu, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale. Deşi martora Ardelean Aurora-Elena este cea care a relatat despre existenţa acestei idei (tot această martoră fiind şi cea care i-ar fi comunicat, după moartea victimei, martorului Bîlcea Sergiu că victima ar fi avut această intenţie), martorul Bîlcea Ovidiu Sergiu a relatat că victima nu şi-a exprimat o astfel de intenţie faţă de el (filele 40-44 vol. 26 DUP), iar din dosar nu rezultă că victima ar fi efectuat demersuri concrete în acest sens – contactarea unui notar/identificarea unui notar care să confirme existenţa unei astfel de intenţii exprimate de victimă, existenţa vreunui draft al vreunui document care să ateste măcar o preluare parţială de către o altă persoană a afacerilor victimei, existenţa vreunui demers concret în acest sens manifestat în prezenţa unor persoane care făceau parte, alături de victimă, din conducerea firmelor victimei, existenţa vreunei ciorne a vreunui testament/legat cu titlu particular sau universal, a vreunei împărţeli de ascendent, etc.

De altfel, martorii audiaţi Ardelean Aurora-Elena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu arată că o astfel de întâlnire între martorul Bîlcea Sergiu şi victimă nici nu a  avut loc.

În acest context, Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a observat că doar martora Ardelean Aurora Elena (vol. 26 DUP) relatează existenţa unui conflict verbal dintre victimă și fiica sa, cu câteva săptămâni înaintea evenimentului din 29 mai 2021, în cadrul căruia Crișan Ioan i-a adus la

cunoștință fiicei sale că intenționează să o exheredeze, niciun alt martor neconfirmând existenţa acestui conflict verbal.

De asemenea, se constată că deşi Parchetul invocă declaraţia martorului Nica Marius Alin ca fiind mijlocul de probă care confirmă soluția alternativă exprimată de victimă (cea potrivit căreia fiica inculpatei, Bîlcea Alexandra- Ioana, urma să fie introdusă treptat de către bunic, în problematica afacerilor sale, pentru a le prelua, odată ce ar fi ajuns la maturitatea apreciată ca fiind necesară), acelaşi martor afirmă faptul că relaţiile tensionate dintre victimă şi inculpata Bîlcea ar fi avut la bază şi un alt motiv – „ (…) aceştia (victima şi inculpata Bîlcea – sbl. ns.) nu aveau o relaţie foarte bună, fiecare având nemulţumiri unul faţă de celălalt. Spre exemplu, Laura nu era de acord cu relaţia dintre Crişan şi Aurora. Ştiu că pe Laura a afectat-o foarte mult această relaţie dintre cei doi.”(fila 160 vol. 5 DUP)

Totodată, relația extraconjugală pe care victima a avut-o timp de aproximativ 20 de ani, cu Ardelean Aurora-Elena, director în cadrul firmelor victimei, notorie în anturajul victimei, cunoscută și aparent acceptată de soție, rezultă nu doar din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, dar şi din interceptările în mediu ambiental, care atestă că victima avea o relație foarte strânsă cu martora Ardelean Aurora-Elena, aceasta fiind de notorietate în anturaj, cei doi petrecând ocazional week-end urile la casa de vacanță a victimei din com. Dumbrava, jud. Arad.

Ca atare, există elemente factuale suficiente care să ateste existenţa unei relaţii mai puţin bune/tensionate dintre victimă şi inculpată, însă nu se poate afirma cu certitudine că tensiunile aveau la bază exclusiv modalitatea în care victima se raporta la abilităţile în afaceri ale fiicei sale, ci putea avea şi un alt motiv, aşa cum s-a arătat. Totodată, în acest context, faţă de natura relaţiei dintre victimă şi martora Ardelean Aurora, poate fi privită cu rezerve declaraţia martorei Ardelean Aurora în sensul că ar fi existat un conflict verbal între victimă şi inculpată în care victima i-ar fi spus fiicei sale că intenţionează să o dezmoştenească, atâta timp cât această împrejurare nu este confirmată de nicio altă probă din cauză.

Faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana avea o relaţie tensionată cu fostul soţ Bîlcea Sergiu nu reprezintă în sine un element care să argumenteze existenţa unui mobil material (în contextul pretinsei idei de preluare parţială a afacerilor victimei), atâta timp cât inculpata şi martorul erau divorţaţi, nefiind ceva neobişnuit ca foştii soţi să aibă relaţii tensionate, chiar în contextul existenţei unor copii minori.

Parchetul mai afirmă că tensiunile dintre tată și fiică rezultă și din împrejurarea că, aproximativ în luna aprilie 2021, Crișan Ioan a fost auzit afirmând despre fiica sa, la un eveniment de familie „decât să îmi facă asta, mai bine murea” (declarația martorului Budea Marius Valentin vol. 5, filele 15-16). Parchetul arată textual că nu s-a putut stabili subiectul afirmației, dar tonul victimei ar fi fost serios, iar judecătorul – în acest context – s-a limitat la a sublinia caracterul pur speculativ al interpretării date de Parchet acestei

afirmaţii, în condiţiile în care nu s-a stabilit nici subiectul discuţiei şi nici contextul în care s-ar fi făcut o astfel de afirmaţie.

1. Retragerea sumei de bani în iulie 2021 şi înstrăinarea unor imobiledin masa succesorală

Parchetul invocă declaraţiile martorei Bîlcea Alexandra-Ioana (în prezent majoră), care într-adevăr atestă existenţa unora raporturi familiale tensionate cu mama martorei, inculpata Bîlcea Laura Oana, mai ales în contextul gestionării moştenirii de către inculpată: „Bunicul meu din câte știu intenționa să îmi lase mie ferma. Era de notorietate și faptul că acesta dorea să îmi lase mie casa din Coloniștilor și fratelui meu casa de pe strada Bicaz. […]. Ulterior decesului bunicului mama a vândut inclusiv casa de pe strada Bicaz, deși aceasta ar fi trebuit să rămână fratelui meu. […] Nici eu și nici fratele meu nu am știut că mama a vândut casa de pe strada Bicaz, am aflat după ce deja găsise client. Eu nu voiam nici să fie vândută casa de la Dumbrava, întrucât făcusem planuri cu bunicul meu cum să o amenajam și îmi plăcea foarte mult acolo. După succesiune și vânzarea bunurilor nu a fost constituit niciun depozit pe numele meu sau al fratelui meu” (vol. 5 fila 77).

În acelaşi timp, Parchetul subliniază faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana nu ar fi respectat dorinţele defunctului cu privire la destinaţia unor imobile şi că la scurt timp de la decesul victimei ar fi retras sume de bani din conturi şi ar fi vândut mai multe imobile, ca argument pentru a contura ideea unui interes material ca mobil al crimei.

Parchetul a mai prezentat în referat o situație parțială a beneficiilor valorificate de inculpată, în baza certificatului de moștenitor.

Astfel, se constată că în anul 2021 contul RO31BTRL00204201D39927XX aparținându-i victimei este lichidat la 9 iulie 2021, suma de 102.961,71 euro fiind retrasă integral în numerar în baza certificatului de moștenitor din 6 iulie 2021 (vol. 33 pag. 214), iar în decembrie 2021 este întrăinată o casă din com. Pleșcuța, loc. Dumbrava, nr. 68, jud. Arad, imobilul fiind vândut vândut de către inculpată și mama sa contra sumei de 30.000 de euro, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 08.12.2021 (vol. 51, pag.135-136) și declarației martorului Budea Marius Valentin din 22.09.2022 (vol.5 pag.15-16).

Alte imobile şi bunuri din masa succesorală au fost înstrăinate în anul 2022

– casă în mun. Arad, str. Bicaz nr.10A, jud. Arad – casa părintească a victimei, pe care dorea să o lase moștenire nepotului Bîlcea Vlad – imobil în care locuiau efectiv și aveau domiciliul Bîlcea Laura Oana și cei doi copii – imobil vândut – Contract vânzare-cumpărare din 02.08.2022 – pentru suma de 178.000 de euro (vol.51 pag. 182-184); teren intravilan în loc. Iratoșu nr. 772, Drumul Variașului, km 14, jud. Arad – imobil vândut – Contract vânzare-cumpărare din 05.12.2022 – suma de 453.777 de euro (2.236.984 lei), din care 226.888,5 de euro (1.118.492 lei) transferați în contul inculpatei Bîlcea Laura-Oana (Banca Transilvania RO21BTRLRONCRT0562970401)   și   226.888,5   de   euro   (1.118.492   lei)

transferați în contul mamei, Crișan Iosana Samica (vol.33, pag.168-172). În prezent sunt puse în vânzare de către inculpată activele S.C. CRIMATEX S.R.L.

prețul solicitat fiind de 2.500.000 euro (procesul-verbal din 23 octombrie 2024, vol. 2).

În prezenta analiză, însă, împrejurarea care prezintă relevanţă deosebită este aceea vizând existenţa unei plăţi sau transmiterea unor avantaje financiare care să fi avut loc între inculpata Bîlcea Laura Oana şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie sau inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, ca argument pentru existenţa unei instigări la comiterea infracţiunii de omor calificat.

Se arată în referat că la data de 09.07.2021, ora 13:11, Bîlcea Laura Oana a retras de la Banca Transilvania, în baza certificatului de moștenitor, din contul RO31BTRL00204201D399927XX, care a aprținut  lui Crișan Ioan, suma de

101.440 euro în numerar (operațiune pentru care a achitat un comision de 1521,60 euro). La scurt timp, afirmă Parchetul, respectiv la ora 15:01, terminalul mobil utilizat de aceasta a fost localizat în fața imobilului cu nr. 17 de pe strada Zimbrului, din mun. Arad. În acel loc poartă o discuție de aproximativ 2 minute cu o persoană de sex masculin, cel mai probabil cu Bulbuc Sebastian Ilie (afirmă Parchetul), care domiciliază vizavi, la imobilul cu nr. 8 (procesul-verbal din 3 aprilie 2024 – vol. 32, fila 128 și procesul-verbal din 3 aprilie 2024, vol. 2). Din acest moment, susţine Parchetul, în standardul financiar al inculpaților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan poate fi observată o creștere semnificativă.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a observat că din conţinutul procesului- verbal din 3 aprilie 2024 (vol. 32, fila 128) nu rezultă că inculpata Bîlcea Laura Oana s-ar fi întâlnit cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, deşi Parchetului i s-a încuviinţat cererea de autorizare a supravegherii audio video şi prin fotografiere a numitei Bîlcea Laura Oana (mandat de supraveghere tehnică nr. 9/UP/31.05.2021 emis de Tribunalul Bucureşti), din conţinutul redării în formă scrisă a discuţiei purtate în mediul ambiental rezultă că inculpata cel mai probabil este în afara autoturismului fără a avea asupra sa telefonul mobil şi poartă o discuţie cu un domn, fără a se putea distinge conţinutul conversaţiei – fila 129 vol. 32 DUP. La dosarul cauzei nu se află alte date care să ateste existenţa unei întâlniri între inculpată şi inculpatul Bulbuc la data de 09.07.2021. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea

Laura Oana, direct sau indirect.

Faptul că incupata Bîlcea Laura Oana a avut o relaţie mai puţin bună cu tatăl său – victima Crişan Ioan, pretinsa lipsă a abilităţilor necesare dezvoltării unor relaţii comerciale în modalitatea agreată de părinte ori caracterul posibil necorespunzător al gestionării unor bunuri din masa succesorală (cu posibila lezare a intereselor patrimoniale ale martorei Bîlcea Alexandra Ioana – fiica inculpatei, cu care inculpata are o relaţie tensionată în prezent în contextul

discuţiilor vizând patrimoniul transmis pe cale succesorală) nu constituie elemente suficiente pentru a se contura suspiciunea rezonabilă a implicării inculpatei în comiterea omorului asupra tatălui său, din interes material, în lipsa împrejurărilor factuale concrete vizând existenţa unei plăţi sau acordarea unor avantaje de natură financiară sau de altă natură vreunuia dintre inculpaţii din prezenta cauză.

În lipsa probării, din perspectiva unui observator obiectiv, a implicării inculpatei Bîlcea Laura Oana în omorul comis asupra tatălui său, ipoteza Parchetului vizând comiterea omorului de ceilalţi doi inculpaţi nu poate fi validată la nivel de suspiciune rezonabilă avută în vedere de prevederile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, atâta timp cât aceştia nu făceau parte din anturajul victimei, nu aveau acces la explozibili de natură militară şi nu aveau vreun motiv plauzibil pentru a comite activitatea ilicită de care sunt acuzaţi.

În plus, din modalitatea în care este prezentată situaţia de fapt în referatul Parchetului rezultă că, de fapt, activitatea de plasare a încărcăturii explozive în dispozitivul exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, respectiv de detonare a explozibilului constituie elemente ce creionează, mai degrabă, modalitatea de acţiune a unor ,,profesionişti’’ în sensul de indivizi cu un anume tip de pregătire tehnică, persoane care să fi avut acces la explozibili de natură militară, care să cunoscă exact raza de acţiune a dispozitivului exploziv improvizat (element care ar fi determinat plasarea în interiorul autoturismului, la nivelul scaunului din spatele şoferului, dar şi calculul distanţei de la care ar fi fost posibilă detonarea prin intermediul telefonului mobil), care să fi avut abilităţi tehnice (în cauză, prin detonare a fost distrusă doar maşina victimei, deci o rază de acţiune limitată a explozibilului), dar şi cele necesare pentru a pătrunde în interiorul autoturismului în vederea plasării dispozitivului. Raportat la abilităţile, pregătirea şi mediul din care fac parte inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, varianta prezentată de Parchet nu pare la acest moment plauzibilă, în lipsa unor elemente factuale care să fundamenteze cel puţin parţial explicaţiile necesare pentru a conferi ipotezei creionate de Parchet un caracter credibil.

Referitor la comportamentul inculpaților după comiterea faptei şi în contextul investigaţiilor din cauză, se prezintă de Parchet ca având relevanţă faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana a întrerupt relațiile cu mai multe persoane din anturaj, fără un motiv evident (declarațiile martorilor Tomoioagă Dumitru Marian, Sida Amalia Ionela, Surtea Rodica, Dărăban Ioana etc. – vol. 5), şi că potrivit procesului-verbal din 26 aprilie 2023, de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la 26 iunie 2021, în momentul în care discuția atinge un subiect ce ține de conținutul audierilor care se realizau în prezenta cauză, Bîlcea Laura-Oana îi cere fiicei sale, Bîlcea Alexandra Ioana, să scoată telefoanele din cameră – volumul 32, fila 71, iar din procesul-verbal din 9 august 2023, de redare a convorbirii din 20 iulie 2023, rezultă că Bîlcea Laura-Oana folosea

telefonul concubinului ei, Dronca Marius Viorel, pentru a purta discuții despre ancheta derulată în prezenta cauză – volumul 25 DUP, fila 27-29.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în cauză nu a fost audiată martora Bîlcea Alexandra Ioana cu privire la natura discuţiilor pe care le-ar fi avut cu mama sa pe marginea conținutului audierilor care se realizau în prezenta cauză în iunie 2021, iar Parchetul mai face referiri la măsuri de precauţie din 20 iulie 2023, însă judecătorul nu a putut identifica procesul-verbal din 9 august 2023, de redare a convorbirii din 20 iulie 2023, din care ar rezulta că Bîlcea Laura-Oana folosea telefonul concubinului ei, Dronca Marius Viorel, pentru a purta discuții despre ancheta derulată în prezenta cauză, în volumul 25 (copia pusă la dispoziţie de Parchet) nefiind identificate file numerotate 27-29.

Totodată, Parchetul arată că din procesele-verbale de vizionare a unor înregistrări video din 5 iunie 2024 rezultă că Bîlcea Laura-Oana căuta oportunități de întâlnire cu Bulbuc Sebastian Ilie, fără, însă, a-l contacta în prealabil pe telefon (intră cu autoturismul, la data de 30 mai 2024 (după ce plecase de la IPJ Arad, unde fusese audiată în prezentul dosar), pe strada Zimbrului, unde domiciliază Bulbuc Sebastian Ilie; staționează circa 3 minute la intrarea pe stradă, întrucât în apropiere, în câmpul vizual, îl are pe acesta în fața casei sale, discutând cu soția; întrucât Bulbuc Sebastian Ilie pleacă apoi cu autoturismul, pleacă și ea – volumul 31, fila 11-12 DUP.

În acest context, judecătorul a constatat că, de fapt, nu există elemente care să ateste că inculpata Bîlcea s-ar fi întâlnit cu inculpatul Bulbuc, ci cel mult o intenţie de a stabili o întâlnire, care însă – potrivit datelor de la dosar – nu a avut loc.

Cu privire la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, se arată că a părăsit teritoriul României la data de 29.05.2021, cu destinația Viena, Austria, călătorind cu un autocar cu numărul de înmatriculare AR-37-PLE aparținând

S.C. P L NORIS S.R.L., iar rezervarea biletului la firma de transport a fost făcută în data de 29.05.2021, ora 14:15 (procesul-verbal din 15 martie 2024 – vol. 22, fila 81). Din datele existente la dosar rezultă indicii în sensul că inculpatul Hordoincă s-ar fi întors în România în august 2021 (prima întoarcere) şi că ar fi avut un loc de muncă în Austria, respectiv activitatea prestată în Austria era de igienizare de fațade ale clădirilor, începută în 7 iunie 2021 (date obținute în baza ordinului european de anchetă, vol. 35, fila 13).

Parchetul mai invocă drept elemente relevante şi următoarele:

• din procesele-verbale de redare a unor convorbiri, din 4 iunie 2024 rezultăcă Horodincă Adrian Bogdan era preocupat cvasi-permanent de probabilitatea supravegherii sale și lua măsuri în consecință – nu utiliza telefonul, nu răspundea la apeluri, realiza apeluri de pe alte numere, căuta prin casă telefoane mai vechi, ținea stinsă lumina în cameră pentru a nu fi observat din exterior, trăgea jaluzelele  – volumul 25, fila 188-199;
• HorodincăAdrian Bogdan utilizează numărul mamei pentru a realiza anumite convorbiri (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri din 11 august 2024) și își sună chiar și concubina cu număr ascuns,

aspect pe care i-l aduce la cunoștință (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri din 16 august 2024) – volumul 35, fila 234;

• HorodincăAdrian Bogdan are comunicări cu Bulbuc Sebastian Ilie inclusiv prin postul telefonic al soției acestuia, Bulbuc Anamaria (procesul- verbal din 12 martie 2024), și îl apelează pe acesta de pe telefoanele concubinei, Murgui Alexandra Alina, mamei și bunicului (procesul-verbal din 8 mai 2024).
• Faptul că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a luat măsuri de schimbareparțială a înfățișării, prin schimbarea frizurii, imediat după săvârșirea faptei (declarația suspectului Lind Florin Alexandru). Suspectul declară că inculpatul Bulbuc a venit să se tundă, însă acest aspect nu reprezintă în mod necesar o măsură de schimbare parţială a înfăţişării pentru a nu fi recunoscut, în condiţiile în care acest inculpat nici nu a părăsit teritoriul României după moartea victimei Crişan, nu există date în acest sens la dosar şi nici elemente care să ateste faptul că inculpatul ar fi vrut să se sustragă sau să fugă din România în contextul mediatizării morţii victimei.
• Totodată, sunt ilustrate, într-adevăr,mai multe măsuri de precauţie luate de inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie în sensul că a ascuns față de soția sa motivul citării la organele de urmărire penală, realizată la 28 mai 2024, evocând o altă cauză în care este implicat, deși contextul citării, menționat expres, era prezenta cauză (procesul-verbal din 4 iunie 2024, de consemnare a discuției purtate în mediu ambiental la 28 mai 2024); volumul 32, fila 149-150; faptul că soții Bulbuc, discută în șoaptă subiectele referitoare la cauză, chiar și în privat (procesul-verbal din 3 iulie 2024, de redare a unei convorvbiri în mediu ambiental dintre cei doi, purtată în 12 iunie 2024 în autoturismul personal, înainte de prezentarea numitei Bulbuc Anamaria la audiere – volumul 32, fila 171 DUP); împrejurarea că Bulbuc Sebastian Ilie manifestă grijă în a șterge din telefonul mobil orice urmă referitoare la discuții purtate pe marginea anchetei derulate în prezenta cauză (procesul-verbal de redare din 19 iulie 2024, referitoare la înregistrarea în mediu ambiental și accesul la un sistem informatic din 20 iunie 2024 – volumul 32, fila 175-176);
• Totodată, Parchetul mai arată că Bulbuc Sebastian Ilie refuză să poarte înautoturismul personal o discuție cu soția sa, referitoare la Horodincă Renate, despre care știa că a fost audiată în cauză ca martor (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri în mediu ambiental din 8 august 2024) – volumul 32, fila 183-184; Bulbuc Sebastian Ilie șterge din telefon, din cuprinsul conversației pe WhatsApp cu fiul său minor, mesajele ”Pe Bobby” și ”Frizerul”, transmise de minorul care îi cerea tatălui să îl cheme pe Lind Florin Alexandru (poreclit „Bobby frizerul”) să îi repare calculatorul, iar operațiunea de ștergere este realizată la scurt timp după primirea mesajelor, deși Bulbuc Sebastian Ilie era la momentul respectiv la volan și avea client în autoturism, în cadrul serviciului Bolt pe care îl prestează (procesul-verbal din 3 octombrie 2024, de redare a unor convorbiri și a unor aspecte ce rezultă din accesul la un sistem informatic, din 19 august 2024) – volumul 32, fila 216-217.

Judecătorul a constatat că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea

rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a observat că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă.

Pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută.

• concluzionat de judecătorul de drepturi şi libertăţi că în prezenta cauzăstandardul probator, astfel cum a fost descris mai sus, nu este atins.

Motivele prezentate de Parchet în cadrul referatului din prezenta cauză şi verificate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii nu se bazează pe elemente factuale suficiente pentru a justifica luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive solicitate. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a amintit că măsura arestării preventive nu este o pedeapsă pentru inculpații care neagă acuzațiile sau nu colaborează cu organele judiciare, iar lăsarea în libertate o recompensă pentru cei care le recunosc. Arestarea preventivă nu poate fi calificată drept sancțiune pentru atitudinea de negare, ci o măsură pentru a asigura scopurile prev. de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar luarea unor măsuri preventive poate avea loc doar în condițiile în care se poate reține presupunerea rezonabilă a comiterii unor infracțiuni dintre cele prevăzute de lege.

În concluzie, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, referitoare la existenţa suspiciunii rezonabile că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi, nu se mai impune analiza celorlalte condiţii vizând luarea măsurii arestării preventive. Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii a observat că inclusiv pentru a se dispune luarea măsurii controlului judiciar (cea mai blândă dintre măsurile preventive) este necesară existenţa unei baze factuale, având în vedere că legea procesual penală, respectiv prevederile art. 211 din Codul de procedură penală fac referire la dispoziţiile art. 202 din acelaşi cod, care prevăd că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă

suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, condiţie care – aşa cum s-a arătat – nu este îndeplinită în cauză.

Împotriva încheierii F/DL din data de 24 octombrie 2024, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6635/2/2024 (3600/2024) a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală.

Prin motivele scrise, Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire a solicitat admiterea contestaţiei formulate, apreciind încheierea atacată ca fiind netemeinică.

1. Referitor la susţinerea judecătorului de drepturi şi libertăţică nu ar exista probe în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat de la S.C. SNIC S.R.L. Arad telefonul Alcatel 2003G, parchetul a arătat că se cuvine, în primul rând, a expune modalitatea în care s-a ajuns la concluzia că este relevant telefonul Alcatel 2003G vândut de S.C. SNIC S.R.L. la data de 27 mai 2021, şi nu orice alt telefon Alcatel 2003G. A arătat că în evoluţia actelor de urmărire penală efectuate în cauză, abia după stabilirea acestui fapt s-a verificat pe imaginile din sistemele de supraveghere stradală ipoteza potrivit căreia în proximitatea punctului de lucru al C. SNIC S.R.L. ar putea fi identificat autoturismul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie, al inculpatului Horodincă Adrian Bogdan sau al suspectului Lind Florin Alexandru.

Astfel, cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului în 29 mai 2021, a fost identificat şi ridicat un acumulator de telefon deteriorat, descoperit în zona „C” la o distanţă de 6 m de epicentrul exploziei (zona de sub autoturism), individualizat prin Plăcuţa nr. 1 (volumul 1 pag. 58 – PV CFL şi pag. 317 planşă fotografică), precum şi alte fragmente ale unui telefon distrus în explozie.

Ca urmare, a fost luată în considerare ipoteza utilizării unui telefon mobil pentru declanşarea exploziei, de la distanţă.

Pe acumulator s-au identificat următoarele marcaje: „alcatel”, „20167″,

„B-BP1291-3″, „ASF”, „P-TP+”, „TMB 433450AR”, „950mAh 4,2 V” si

„20H05C 011670″.

Conform datelor obţinute de la producătorul ALCATEL MOBILE, Franţa, acumulatorul care are marcajele menţionate are codul de produs

„CAB0950006CA „. Producătorul a transmis la dosar (vol. 7, filele 24-26) lista seriilor IMEI ale tuturor celor 105.444 telefoane mobile – 97.440 Alcatel 2003G şi 8.004 Alcatel 2003D (dual-SIM) – expediate în România pentru a fi comercializate prin partenerii comerciali VPC (Vodafone) şi, respectiv, Gersim Impex, având în cutie acumulator cu acest cod (intervalul de livrare a loturilor către România a fost 31.08.2020 -27.03.2021).

Analizând comparativ caracteristicile constructive ale fragmentelor de telefon în litigiu (inclusiv slot-ul/suportul de cartelă SIM, care nu a fost distrus în explozie), cu cele ale componentelor unor terminale de comparaţie, a reieşit că modelul telefonului este Alcatel 2003G, varianta cu un singur SIM (Raportul de constatare criminalistică INC nr. 525193/16.06.2021, dispus la 31.05.2021 – voi. 14, filele 2-45).

Acest gen de telefon poate fi utilizat cu succes ca unitate de declanşare în dispozitive explozive improvizate, prin prisma faptului că tehnologia permite realizarea facilă a modificărilor tehnice necesare pentru a-i atribui acest rol (acces la placa de bază fără instrumente specializate, pentru a ataşa fire electrice la alimentarea ecranului, difuzorului sau vibratorului).

Ca atare, pentru o posibilă identificare a cumpărătorului telefonului folosit în cadrul dispozitivului exploziv improvizat – distrus în explozie – şi, implicit, crearea premiselor identificării participanţilor la comiterea infracţiunilor, a fost exploatată în continuare lista telefoanelor Alcatel 2003G livrate de Alcatel Mobile partenerului din România VPC (Vodafone), comercializate prin magazinele din reţeaua Vodafone şi partenerii acestui operator (Gersim Impex având spre comercializare telefoanele Alcatel 2003D, motiv pentru care au fost excluse).

Telefoanele Alcatel 2003G au fost vândute de către Vodafone şi partenerii comerciali în cadrul unor pachete, împreună cu cartelă SIM de la acelaşi operator (informaţii obţinute de la Alcatel – vol. 7, fila 14).

În cadrul versiunii de anchetă potrivit căreia la realizarea şi testarea dispozitivului exploziv au participat persoane care nu sunt implicate în mod curent în activităţi de crimă organizată şi, astfel, nu ar fi avut acces facil – fără riscurile uşor de prevăzut – la membri ai grupărilor de crimă organizată, implicit la dispozitive explozive realizate de experţi, eventual într-una din ţările vecine, ci ar fi beneficiat mai degrabă de activitatea unui autodidact, posibil necunoscut organelor de aplicare a legii, s-au utilizat următoarele criterii logice de filtrare (set de criterii care, în mod evident, putea să asigure premisele identificării telefonului căutat sau să îl elimine din căutare în oricare dintre etape):

Din cele 97.440 telefoane Alcatel 2003G importate în România, care au fost dotate cu acumulator având codul celui identificat la faţa locului, provenind din telefonul folosit în dispozitivul exploziv, prin aplicarea unor criterii de filtrare a căror relevanţă a rezultat din investigaţie, s-a obţinut un telefon cu o anumită serie IMEI unică. Cu privire la acest telefon s-a stabilit că a fost vândut în Arad la magazinul S.C. SNIC S.R.L. şi abia apoi, trecând mai departe, în desfăşurarea urmăririi penale, la verificarea ipotezei posibilei prezenţe a unuia dintre inculpaţi sau a suspectului în apropierea magazinului S.C. SNIC S.R.L., în perioada vânzării telefonului, s-a constatat prezenţa autoturismului inculpatului Horodincă Adrian Bogdan în zonă.

Mai exact, potrivit procesului-verbal de evidenţiere a imaginilor de pe camerele de supraveghere (vol. 19, filele 1-26), inculpatul pleacă, în 27 mai 2021, ora 15:09, de la benzinăria Rompetrol, care este situată în apropierea domiciliului său, parcurgând aproximativ 5,9 Km, pentru a merge într-o zonă de blocuri (cartierul Alfa), unde este magazinul SNIC, pe care o părăseşte la ora 18:39.

La ora 15.26 autoturismul este localizat la ieşirea din zona blocului la parterul căruia este situat magazinul SNIC, către o stradă de dimensiuni mai mari – de pe strada Griviţei spre strada Conduraşilor – distanţa între magazin şi intersecţia unde este realizată localizarea (acesta intrând în intersecţie venind dinspre magazin) fiind de aproximativ 150 de metri.

Cu privire la critica potrivit căreia localizarea nu s-a realizat pe strada cu magazinul, parchetul a menţionat că activitatea de căutare s-a realizat în arhiva de înregistrări video existentă la dosar, care conţine date de la cele 488 camere de supraveghere stradală identificate pe raza municipiului Arad, ridicate la scurt timp după începerea urmăririi penale in rem.

În ceea ce priveşte ora bonului fiscal, analizată coroborat cu ora localizării inculpatului la ieşirea dintre blocuri, a subliniat existenţa unui decalaj orar în înregistrările casei de marcat a S.C. SNIC S.R.L.

Potrivit procesului-verbal aflat în vol. 22, fila 2, decalajul constatat la 16 octombrie 2024 (data realizării activităţii) era de 27 de minute, în sensul că, la ora reală 09.03, casa de marcat afişa ora 09.30 (aceeaşi casa de marcat pe care S.C. SNIC S.R.L. o utiliza şi în luna mai 2021).

Conform precizărilor S.C. READY S.R.L. Arad, firma care asigură serviciile de mentenanţă şi care a fost şi furnizorul casei de marcat a S.C. SNIC S.R.L.: casa de marcat în discuţie, model TREMOL M20 Activa Galaxy, nu are funcţia de reglare automată a orei, iar problema decalajului orar este o problemă tehnică ce constituie „un aspect care e specific acestui model de case de marcat”; ultima operaţiunea de revizie tehnică periodică anuală (când echipa de intervenţie ar fi reglat ora), anterior datei de 27 mai 2021, a avut loc în data de 5 noiembrie 2020 (volum nou).

Deşi nu se poate stabili cu exactitate mărimea decalajului înregistrat pe 27 mai 2021, se confirmă faptul că prezenţa acestui decalaj este o constantă ce trebuie luată în considerare în evaluarea oricărei înregistrări efectuate de sistem.

Având în vedere complexitatea stabilirii unei conexiuni directe între momentul vânzării telefonului Alcatel 2003G şi momentul părăsirii zonei de către inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, parchetul a arătat că este esenţial de subliniat că acesta a fost localizat în apropierea magazinului într-un interval de timp relevant, ceea ce contribuie la analiza circumstanţelor cauzei. Deşi pot exista limitări tehnice în determinarea exactă a orei vânzării, influenţate de caracteristicile tehnice ale casei de marcat, aceste detalii nu afectează validitatea probelor administrate. Dimpotrivă, probele demonstrează existenţa unor conexiuni între activităţile inculpatului şi vânzarea telefonului. Valoarea probantă a acestor dovezi va fi apreciată în mod corespunzător, prin coroborare cu celelalte elemente existente în cauză, întărind astfel cadrul factual stabilit în cadrul anchetei.

1. Referitor la critica judecătorului de drepturi şi libertăţi cu privire lainexistenţa unor elemente privind deţinerea de către vreunul dintre inculpaţi a unor substanţe explozive (cu excepţia petardei menţionate de către suspectul Lind Florin Alexandru, în declaraţia sa), cu atât mai mult cu cât, în fragmentele prelevate de la locul exploziei s-au constatat urme ale unor explozivi militari, precum şi cu privire la inexistenţa unor elemente care să ateste că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozivi militari, parchetul a arătat că probele administrate în cauză indică o gamă largă de posibilităţi în interpretarea utilizării explozivilor la confecţionarea dispozitivului exploziv improvizat, inclusiv cu referire la

explozivii militari RDX şi HMX, posibilitatea evocată rezultând din concluziile Raportului de analiză nr.120/10.06.2021 – întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate (vol.14, filele 55-60), care se coroborează cu alte două lucrări:

– Raportul de constatare criminalistică nr. 525193/16.06.2021 – întocmit de INC- Institutul Naţional de Criminalistică (vol. 14, filele 2-45) şi

– Raportul de constatare tehnico-ştiinţiflcă – Raport de analize fizico- chimice din 31.08.2021, întocmit de INSEMEX – Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă Petroşani (vol. 14, filele 73-98 şi 107-164).

Pe de altă parte, potrivit Raportului de constatare întocmit de specialişti din cadrul INCDFM – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele (vol. 14, filele 174-185):

„Concluzia — Investigaţiile efectuate conduc în mod unitar la concluzia că cel mai probabil explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic „.

Concluziile acestui ultim raport se coroborează cu declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru, potrivit căreia, dispozitivul conceput de el şi testat împreună cu inculpaţii Bulbuc şi Horodincă, era dotat cu o rezistenţă electrică, care prin incandescenţa survenită la închiderea circuitului putea să aprindă o încărcătură explozivă bazată pe amestec pirotehnic sau un fitil. Pentru a adapta acest mecanism la ideea utilizării cu exploziv militar, modificarea necesară – pe care suspectul Lind afirmă că nu a realizat-o şi că nu i-au fost aduse la cunoştinţă eventuale intenţii în acest sens – era banală şi presupunea doar înlocuirea rezistenţei electrice cu o capsă detonantă. Nevoia acestei modificări are la bază faptul că explozivii militari, mult mai stabili decât cei civili sau artizanali, detună doar prin efectul undei de şoc, transmisă de încărcătura explozivă din capsa detonantă, nu prin flacără sau şoc termic.

Important de subliniat este că, indiferent de tipul exact de exploziv folosit, acest aspect nu alterează acuzaţia în materie penală formulată în cauză.

Concluziile exprimate în cele 3 rapoarte au fost reflectate în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi în referatul pentru arestare preventivă, însă tipul explozivului – fie el militar sau artizanal – nu afectează structura acuzaţiei penale formulate. Urmărirea penală, în curs de desfăşurare, va aduce noi clarificări asupra tipului de exploziv, dar aceste aspecte vor afecta doar detalii tehnice, nu fundamentul juridic al acuzării.

Cert este că dispozitivul exploziv utilizat a avut o forţă suficientă pentru a distruge structura autoturismului victimei şi a provoca decesul acesteia, punând în pericol vieţile şi bunurile din proximitate. Astfel, persoanele care au conceput şi utilizat dispozitivul au folosit material exploziv, ceea ce constituie element material al infracţiunii de nerespectare a regimului materiilor explozive, indiferent de provenienţă, de condiţiile deţinerii sau de durata stocării acestuia.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifica din 31.08.2021, întocmit de INSEMEX, precizează că dispozitivul amplasat sub scaunul victimei Crişan Ioan a conţinut o cantitate de exploziv echivalentă cu aproximativ 175 grame

TNT. În ipoteza folosirii unui exploziv artizanal, puterea relativ scăzută a acestuia a fost compensată printr-o cantitate mai mare, obţinându-se astfel un efect echivalent cu 175 grame TNT, suficient pentru daunele urmărite şi produse.

Astfel, tipul explozivului – fie el militar sau artizanal – nu influenţează acuzaţia în materie penală formulată în cauză şi nu alterează în niciun fel structura juridică a acesteia.

• Referitor la critica judecătorului de drepturi şi libertăţi care a constatatcă procesul-verbal de contravenţie seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliţia  Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021, în copie la dosar (vol. 19 -fila 214), este ilizibil astfel încât nu se poate verifica dacă inculpatul Horodincă Adrian Bogdan este cel care a fost sancţionat contravenţional, parchetul a arătat că este adevărat că procesul-verbal depus în copie este greu lizibil, însă faptul sancţionării inculpatului Horodincă Adrian Bogdan, pentru o contravenţie săvârşită la ora 23.10, la volanul autoturismului Volkswagen Golf 4, AR-27- HDR, ca element în reconstituirea traseului acestuia în seara de 28 mai 2021, este menţionat expres în procesul-verbal întocmit de organul de poliţie delegat în cauză la data de 09 mai 2024, care este mijloc de probă (vol. 19 – filele 194- 214).

În plus, de existenţa faptului săvârşirii contravenţiei s-a aflat, în cadrul urmăririi penale efectuate în prezenta cauză, prin căutarea realizată în bazele de date ale Poliţiei Române (reflectată în procesul-verbal întocmit de organul de urmărire penală – vol. 19, filele 194-214), iar obţinerea copiei procesului-verbal vine ca o consecinţă a acestor constatări. Nu se putea presupune „producerea” unui proces-verbal care să susţină prezenţa inculpatului în acea zonă, sau realizarea unor căutări aleatorii în toate copiile de procese-verbale de contravenţie din Arad sau din ţară pentru a identifica un element relevant.

După cum s-a arătat în referat, la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49- 23:51, cei doi sunt localizaţi în raza de acoperire a releului GSM care deserveşte domiciliul victimei Crişan loan şi, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv (procesul- verbal din 12 martie 2024 –vol. 22, fila 78).

Localizarea comunicărilor arată faptul că, atât anterior orei 23:18, cât şi puţin după miezul nopţii, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deserveşte domiciliul (acest fapt indicând o deplasare scurtă, la o oră relativ târzie, de acasă până în zona indicată şi ulterior înapoi acasă). Comunicările dintre cei doi inculpaţi – un apel cu durata de 10 secunde la 23:18, două apeluri în intervalul 23:49-23:51, cu durata de 18 şi, respectiv, 6 secunde, în acest ultim interval ambii fiind în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei – sunt, şi acestea, relevante pentru a indica un comportament de coordonare a acţiunilor şi nevoia evitării atenţiei asupra lor.

Aceste elemente, corelate cu celelalte dovezi prezentate, consolidează argumentele formulate în sprijinul acuzaţiei formulate în cauza.

1. Referitor la criticaJudecătorului de drepturi şi libertăţi care afirmă că nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59

(sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului ori măcar în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu, Arad, deşi se afirmă că dispozitivul a fost detonat de inculpaţi, necesitate care ar rezulta inclusiv din modalitatea în care a fost realizată testarea dispozitivului de către inculpaţi, în 27 mai 2021, când aceştia au dat comanda de declanşare de la câţiva metri de dispozitiv.

Parchetul a arătat că modul în care a fost conceput dispozitivul exploziv, prin încorporarea unui telefon mobil, nu presupune necesitatea ca persoana care îl declanşează să se afle în proximitatea acestuia. Modalitatea de transmitere a comenzii presupune efectuarea unui apel (sau transmiterea unui mesaj), de pe un alt telefon, apelantul putând fi situat oriunde, în raza de acţiune a reţelei unui operator de telefonie (într-o zonă cu semnal GSM sau într-o reţea de telefonie fixă).

Trebuie subliniat faptul că pentru declanşarea de la distanţa a dispozitivului exploziv prin apel telefonic nu se ajunge la momentul în care comunicarea telefonică devine efectivă, bilaterală, în sensul necesităţii existenţei unui răspuns din partea terminalului apelat, motiv pentru care nu sunt generate înregistrări în listingurile operatorilor de telefonie. Cu alte cuvinte, un simplu apel (beep), neînregistrat în listinguri, este suficient, întrucât prin activarea ecranului/difuzorului/vibratorului telefonului (în funcţie de modul de realizare a conexiunii), circuitul este închis şi declanşat.

10. Referitorla constatarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi în sensul că nu există niciun indiciu cu privire la eventuale „intimităţi” şi nici cu privire la posibile eventuale viitoare întâlniri între Bîlcea Laura-Oana şi Bulbuc Sebastian Ilie; cu privire la relaţiile dintre cei trei inculpaţi probându-se doar faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana se cunoştea cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, împrejurare necontestată în cauză, parchetul a arătat că potrivit declaraţiei martorului Dutcă Lucian din data de 10.2024 (vol. 5, filele 301-303):

„ Pe fiica lui Crişan Ioan, pe doamna Laura, o ştiam din vedere, pentru că venea la noi şi alimenta. Am aflat că era fiica lui Crişan după eveniment, deşi pe ea o ştiam din vedere de mai mult timp. […]

Îl cunosc pe Sebastian Bulbuc de când m-am angajat la benzinărie, obişnuieşte să vină des la benzinărie să bea cafeaua. Ştiu că este şofer pe Bolt. […]gri.
Acesta a mai venit cu un băiat mai slăbuţ care avea un Volkswagen Golf.La un moment dat Sebi m-a dus la un preot la Gura Văii, unde m-am spovedit.În acest context, Sebi mi-a spus că la un moment dat, când avea un singur copil (cel de al doilea copil al inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie este născut la 22.03.2022 -n.n.), a avut o relaţie cu Laura Bîlcea, iar aceasta ar fi vrut să se căsătorească cu el, dar el nu a vrut să îşi lase soţia. Mi-a zis că Laura îi spusese că îi cumpără o maşină care i-ar fi plăcut lui în cazul în care ar fi renunţat la soţia lui. Discuţia a pornit de la faptul că eu fusesem la preot pentru

a mă spovedi în contextul în care eu eram în proces de divorţ de fosta mea soţie.

Sebi mi-a mai spus că în timp ce ar fi avut o relaţie cu Laura, aceasta l-ar fi întreţinut, dar nu am intrat în amănunte, mie, sincer, nu îmi stătea gândul la discuţie”.

În ceea ce priveşte pretinsa lipsă a indiciilor referitoare la posibile eventuale viitoare întâlniri, parchetul a redat discuţia purtată de cei doi în 17.07.2021(interceptată în mediu ambiental, conversaţie cu privire la care s-a arătat în referat că indică stabilirea de întâlniri în avans, fără a fi nevoie de comunicări prin telefon) – vol. 32, filele 222-223:

„BÎLCEA LAURA-OANA: Ce crezi, îs cu placheţelele după mine ?! BULBUC SEBASTIAN ILIE: Ieri, eu am venit pe la 2, nu mai ştiu la ce oră.

BILCEA LAURA-OANA: Păi da de ce nu îţi scrii? No, serios, am primit din astea cu dată şi când am întâlniri din astea mi le trec pe date, ştii?! Că sunt na, n-are rost Ai mai venit odată şi ai stat ca tălâmbu. No!

BULBUC SEBASTIAN ILIE: N-am mai ştiut mă.

BÎLCEA LAURA-OANA: Bine, da atuncea ai fost ăăă…în 31? Nu, 30, da? BULBUC SEBASTIAN ILIE: 30, vineri

BÎLCEA LAURA-OANA: Amu scriam iară 17.

BULBUC SEBASTIAN ILIE: Nu mai ştiu mă să-mi bag picioru..

BILCEA LAURA-OANA: Bine, dacă dormi, cum dracu să ştii?… Mbineee… „

După cum se poate constata, inculpata recomandă folosirea unui planificator, pentru ca inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie să nu mai greşească data stabilită, fiind evocat un caz în care acesta a aşteptat în zadar, la o dată greşită.

În ceea ce priveşte caracterul necontestat al relaţiei dintre inculpată şi inculpatul Bulbuc, parchetul a menţionat că, în aplicarea prevederilor art. 118 alin. (3) din Codul de procedură penală, nu s-a făcut trimitere în referat la declaraţiile date de aceştia în calitate de martor sau de persoană vătămată, care, coroborate cu celelalte mijloace de probă, ar fi furnizat elemente relevante, întărind acuzaţia. În calitate de suspect sau de inculpat, susnumiţii s-au prevalat de dreptul la tăcere.

Cu privire la faptul ca inculpata Bîlcea Laura-Oana şi inculpatul Horodincă Adrian Bogdan se cunoşteau, parchetul a făcut trimitere la declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru. Având în vedere că nu există încă la dosar mijloace de probă care să furnizeze detalii suficiente privind natura relaţiei dintre aceştia, în descrierea acţiunii de instigare s-a folosit formularea

„inculpata i-a determinat pe Bulbuc Sebastian Ilie – în mod direct, nemijlocit – şi pe Horodincă Adrian Bogdan – în mod direct sau indirect, prin intermediul lui Bulbuc Sebastian Ilie...”. La ieşirea inculpatei de la Curtea de Apel Bucureşti, după soluţionarea propunerii de arestare, aceasta a declarat în faţa reprezentanţilor presei că are cu Bulbuc Sebastian Ilie şi cu Horodincă Adrian Bogdan „o relaţie de cunoştinţe” (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/prima-

declaratie-facuta-de-laura-crisan-dupa-ce-a-fost-iasata-in-libertate-ce-spune- despre-relatia-pe-care-o-avea-cu-tatal-sau-2981595).

Relaţia de prietenie dintre inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan rezultă din: declaraţia martorei Tănase Sorina Larisa din data de 11.09.2024 -vol.5, filele 268-271, declaraţia martorului Dreghici Ciprian Ovidiu din data de 11.10.2024 – vol. 5, filele 313-315, declaraţia martorului Stăniş Iosif din data de 10.10.2024 – vol. 5, filele 304-306, declaraţia martorului Dutcă Nicolae din data de 10.10.2024, vol. 5, filele 301-303, declaraţia martorului Musune Gabriel Ciprian din data de 31.07.2024 – vol. 5, filele 234-235, declaraţia martorului Horodincă Liviu Bogdan din data de 12.09.2024, vol. 5, filele 278-281, declaraţia martorului Păscuţ Daniel Marius din data de 30.07.2024 – vol. 5 – filele 209-210, declaraţia martorului Musune David Andrei din data de 29.09.2024 – vol. 5, filele 262-263, declaraţia martorei Păscut Hajnal din data de 31.07.2024, vol. 5, filele 215-220, declaraţia martorului Roşu Radu Robert din data de 30.07.2024 – vol. 5, filele 213-215, declaraţia martorului Tomoiagă Dumitru Marian din data de 12.06.2024, vol. 5, filele 190-191, declaraţia martorului Popa Eugen Bogdan din data de 01.08.2024, vol. 5 – filele 236-237, declaraţia martorului Salak Florin Attila din data de 01.08.2024, vol. 5

• filele 240-241, declaraţia martorei Horodincă Monica din data de 21.06.2024, 5 – filele 206-208.
  1. Referitor la mobilului săvârşirii faptei,în ceea ce priveşte afirmaţia din referat potrivit căreia tensiunile dintre victimă şi fiica sa sunt susţinute şi de ideea preluării conducerii afacerilor victimei de către fostul ginere, Bîlcea Ovidiu Sergiu, judecătorul de drepturi şi libertăţi a criticat următoarele aspecte: faptul că martorul Bîlcea Ovidiu Sergiu nu a fost abordat de către victimă în scopul menţionat, victima nu a contactat vreun notar, nu a redactat vreun document care să ateste măcar o preluare parţială a activităţii.

Cu privirea la acest aspect, parchetul a arătat că această idee s-a născut în mintea numitului Crişan Ioan în contextul înaintării în vârstă, a exprimat-o în anturajul apropiat, dar acesta nu luase încă o decizie în acest sens. Ilustrativ în această privinţă este şi faptul că o varianta alternativă în ceea ce priveşte transferul afacerilor era, în perspectivă, în favoarea nepoatei Bîlcea Alexandra Ioana.

Temporizarea realizării unor demersuri concrete nu invalidează argumentul, iar eventualele rezerve ale victimei în a se grăbi cu efectuarea lor, eventual contactarea fostului ginere, poate avea la bază relaţia nu foarte cordială pe care o avea cu acesta (aşa cum rezulta din declaraţia martorului).

Dimpotrivă, natura relaţiei dintre cei doi indică, şi aceasta, nivelul tensiunilor dintre tată şi fiică şi întăreşte acuzaţia, din moment ce victima avea în vedere preluarea afacerilor chiar şi de către fostul ginere, dar în niciun caz de către inculpată.

• Referitor la critica Judecătorului de drepturi şi libertăţi potrivit căreiaafirmaţia victimei privind intenţia de a o exhereda pe inculpata Bîlcea Laura- Oana rezultă doar din declaraţia martorei Ardelean Aurora-Elena, care nu este confirmată de nicio altă probă din cauză (subl.n.), parchetul a subliniat că ideea

dezmoştenirii nu reprezintă, singură, mobil al comiterii faptei pentru inculpata Bîlcea Laura-Oana, în condiţiile în care aceasta era moştenitor rezervatar. Expunerea acestui element a fost realizată, însă, pentru a reflecta, împreună cu alte aspecte, nivelul tensiunilor dintre victimă şi fiica sa.

Potrivit declaraţiei martorei Ardelean Aurora-Elena (vol. 26, filele 100-

101):

,,În toamna sau iarna dintre 2020 şi 2021, reţin asta pentru că domnul

Crişan şi Laura purtau haine mai groase, aceştia au avut o discuţie aprinsă în biroul domnului Crişan. Practic, atunci când venea Laura la firmă era clar că s-a întâmplat ceva şi că urmează o discuţie în contradictoriu între ei. Au intrat în biroul domnului Crişan şi au închis uşa, dar pentru că se certau s-a auzit de afară. Domnul Crişan îi spunea Laurei că nu îi va lăsa nimic şi că le va lăsa toiul copiilor ei”.

Martora relatează întâmplări pe care le-a perceput prin propriile simţuri, care, de altfel, se încadrează în tabloul mai larg al elementelor ce conturează relaţia dintre tată şi fiică şi nu pot fi puse la îndoială.

Pretinsa lipsă de credibilitate a declaraţiei martorei, care rezultă implicit din argumentaţia judecătorului, are probabil la bază faptul că aceasta a fost amanta lui Crişan loan. Or, îndoieli asupra credibilităţii ar putea să genereze, în acest context, eventualele afirmaţii ale fiicei infidelului despre amantă, nu invers. Mai mult, este de precizat faptul că inculpata a păstrat-o pe martoră în societatea comercială Crimatex, după ce a preluat conducerea, până la finalul anului 2023.

Potrivit procesului-verbal din 28 septembrie 2022 (vol. 22, fila 67), în perioada 01.12.2020 – 29.05.2021 Bîlcea Laura-Oana a avut un număr de 9 sesiuni de comunicare tip voce cu tatăl ei. Dintre aceste sesiuni, 6 au avut loc în luna decembrie 2020, una în luna ianuarie 2021 şi 2 în luna aprilie 2021, ultima fiind la data de 21.04.2021.

De asemenea, în urma analizării datelor rezultate în urma percheziţiei informatice a telefonului victimei, s-a stabilit faptul că între acesta şi fiica sa, Bîlcea Laura-Oana, ultima comunicare a fost prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, la data de 22.04.2021 (cu toate că, aşa cum s-a arătat în referat, ziua de naştere a inculpatei a fost în 25 mai).

Potrivit declaraţiei numitei Bîlcea Laura-Oana, dată în calitate de persoană vătămată la data de 21.09.2022 (vol. 26, filele 34-35): „Eu nu îl mai văzusem din data de 20.04.2021 când am fost la fermă pentru a participa la o petrecere acolo, cred că era ziua Georgianei. După petrecere am luat nişte peşte şi am plecat. De atunci nu ne-am mai văzut, dar am mai vorbit la telefon”.

Tot în analiza mobilului săvârşirii faptei, judecătorul a menţionat caracterul pur speculativ al interpretării date de parchet afirmaţiei victimei, referitoare la fiica sa, relatată de martorul Budea Marius-Valentin (vol. 5, filele 15-16), în condiţiile în care nu s-a stabilit nici subiectul discuţiei şi nici contextul în care s-ar fi făcut o astfel de afirmaţie.

Potrivit declaraţiei martorului, „în ultimele veniri ale lui Crişan la

Dumbrava, în timp ce eram la masă împreună cu el, soţia acestuia, naşul acestuia, Crişan a afirmat făcând referire la Laura: <mai bine murea decât să îmi fi făcut asta>. Mu mai reţin exact contextul în care a făcut afirmaţia, cred că discuţia era despre copii.

Acesta nu a mai continuat discuţia, posibil şi pentru că a intervenit soţia acestuia care a spus că nu toată lumea poate fi cum vrea el”.

Faptul că nu s-au obţinut date suplimentare de context nu anulează relevanţa relatării în expunerea tensiunilor dintre tată şi fiică.

În analiza pe care o realizează asupra secţiunii din referat referitoare la mobilul săvârşirii faptei, parchetul a arătat că judecătorul de drepturi şi libertăţi a omis declaraţia martorei Blănaru Alexandra din 15 ianuarie 2024 (vol. 5, filele 44-47), a cărei relevanţă, în aprecierea acuzării, nu poate fi ignorată:

„Am cunoscut-o pe Laura Crişan, fiica domnului Crişan, în contextul în care fiica ei, Alexandra, care a făcut în noiembrie 2023 18 ani, a fost iubita lui Marcus, fiul fostului meu soţ.

Am fost apropiată de Alexandra, chiar a locuit la mine o vreme şi m-am ocupat de toate problemele ei, de masă, teme etc. În ultima vreme, însă, relaţia dintre mine şi Alexandra şi mama ei s-a răcit. Asta de când au dat de bani şi au uitat ce am făcut pentru ele. Nu am mai vorbit cu ele în ultima vreme, doar la finalul săptămânii trecute, când am fost chemată aici, am sunat-o să o întreb dacă mi-a dat ea numele sau cum de am fost chemată după atâta vreme. Eu m- am mutat în Cluj la scurt timp după moartea domnului Crişan. […]

Laura şi-ar fi dorit foarte mult să vândă casa în care locuiau, întrucât i se părea că e prea mult de lucru cu ea, dar nu putea întrucât nu era pe numele ei

Alexandra, un copil, făcea tot în casa aceea, inclusiv de mâncare, şi asta era una din sursele neînţelegerilor dintre ea şi mama ei. La un moment dat Laura a dat-o afară din casă pe Alexandra, iar ea a fost la mine în acea perioadă. De Crăciun în 2020 ambii copii ai Laurei au stat la mine. Ştiu că Alexandra a fost foarte supărată când, după moartea domnului Crişan, Laura a vândut casa.

O perioadă am fost apropiată de Laura, îi duceam mâncare, găteam la ea, îi luam copiii la mine etc.

În acea perioadă, cred că era la începutul lui 2021, în obsesia ei cu ideea de a scăpa de casă, mi-a relatat că intenţionează să o incendieze. M-a şocat această idee. La relativ scurt timp, m-a abordat din nou şi mi-a spus să o iau la mine pe Alexandra, întrucât va face ce mi-a spus, că a găsit un băiat care se va ocupa de treabă. Ulterior nu a mai făcut nimic, mi-a spus că s-a răzgândit.

Întrebare procuror: Avea asigurare pe casă sau care ar fi fost beneficiul din incendierea casei?

Răspuns: Nu ştiu dacă avea asigurare. Laura voia să se mute într-un apartament cu orice preţ. Nu avea bani să îşi cumpere un imobil, iar Crişan nu i-ar fi cumpărat, din moment ce îi dăduse casă. Nu ştiu exact, poate Laura locuise acolo cu Sergiu şi dorea să plece din casa aceea.

Întrebare procuror: Ştiţi despre intenţiile domnului Crişan legat de

continuarea afacerilor lui?

Răspuns: Intenţiona să îi lase afacerea Alexandrei. […]

Cu Laura am şi discutat de multe ori, în prezenţa Alexandrei, despre relaţia ei cu tatăl ei, care era rece, nu era aşa cum şi-ar fi dorit. Din ce ştiu eu, primea de la domnul Crişan 2000 de euro pe lună pentru cheltuieli, care le erau insuficienţi. Domnul Crişan era nemulţumit de faptul că Laura nu realiza nimic, deşi avea studii juridice. Ea spunea ca nu e susţinută de tatăl ei, dar el considera că a susţinut-o şi că o susţine, dar că trebuie să facă şi ea ceva.

Laura spunea că s-a săturat, că atunci când va intra ea în posesia firmei va schimba tot. […]

Ea era deja divorţată când ne-am apropiat noi. Spunea că a fost înşelată de Sergiu Bîlcea […], precum şi că fusese agresată verbal şi fizic. Îşi dorea mult să se răzbune pe el, să îl distrugă, era foarte răzbunătoare.

Întrebare procuror: Ce ştiţi despre discuţia dintre Laura şi Falcă, apărută în presă?

Răspuns: Laura a pus la punct toate detaliile. A rezultat agitaţie în Arad, a fost mare vâlvă la televizor, inclusiv la nivel naţional […]

Întrebare procuror: Ce spunea Laura despre moartea tatălui?

Răspuns: Că sigur sunt interlopii din zonă implicaţi şi mi-a relatat cum l- ar fi auzit pe Coco de la poliţie afirmând că nu l-ar fi cunoscut pe tatăl ei, iar ea l-ar fi văzut în biroul tatălui când acesta trăia. Atunci, şi în alte ocazii în care purtam discuţii de acest gen, Laura avea obiceiul să lase telefoanele afară, al ei şi al Alexandrei, şi îl scotea şi pe al meu. Era stresată că ar putea fi interceptată.

• Referitorla critica Judecătorului de drepturi şi libertăţi potrivit căreia din conţinutul procesului-verbal din 3 aprilie 2024 – vol. 32, fila 128 nu rezultă că inculpata Bîlcea Laura-Oana (după ce a plecat de la bancă având asupra sa suma de 100.000 de euro în numerar) s-ar fi întâlnit cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, întrucât procesul-verbal existent la fila 129, vol. 32 care descrie o posibilă întâlnire între cei doi, nu este întărit de un alt proces-verbal conţinând eventual fotografii, deşi era autorizată în cauză şi măsura de supraveghere tehnică prin fotografiere, parchetul a arătat că la data de 07.2021, ora 13:11, Bîlcea Laura-Oana a retras de la Banca Transilvania, în baza certificatului de moştenitor, din contul RO31BTRL0020420ID399927XX, care i-a aparţinut lui Crişan Ioan, suma de 101.440 euro în numerar (operaţiune pentru care a achitat un comision de 1521,60 euro).

La scurt timp, la ora 15:01, terminalul mobil utilizat de aceasta a fost localizat în faţa imobilului cu nr. 17 de pe strada Zimbrului, din mun. Arad. În acel loc poartă o discuţie de aproximativ 2 minute cu o persoană de sex masculin; cu motorul lăsat în funcţiune, cel mai probabil cu Bulbuc Sebastian Ilie, care domiciliază exact vizavi, la imobilul cu nr. 8 (procesul-verbal din 3 aprilie 2024, vol. 32, fila 128 şi procesul-verbal din 3 aprilie 2024, vol. 2, filele 322-124). În perioada imediat următoare, în standardul financiar al inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan poate fi observată o creştere semnificativă.

Constatările expuse în procesul-verbal menţionat reprezintă ceea ce a rezultat, în legătură cu cauza, ca urmare a punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică cu referire la acel eveniment. Faptul că mandatul autorizează şi măsura supravegherii prin fotografiere sau înregistrare video nu înseamnă că persoana supravegheată este sau poate fi permanent înregistrată audio, video şi prin fotografiere, din motive ce ţin de necesitatea asigurării conspirativităţii activităţii de exploatare a mandatului şi de resurse de natură tehnică, logistică, financiară şi umană alocate.

A subliniat parchetul că oprirea de către inculpată a autoturismului într- o zonă de case, exact în dreptul imobilului inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie, pe un traseu care nu se înscrie în mod firesc în deplasarea inculpatei înspre sau de la domiciliu, cu 100.000 de euro în numerar asupra sa, vocea masculină a interlocutorului auzita într-un dialog sumar, deşi neinteligibil din cauza limitărilor tehnice, împreună cu creşterea semnificativă a situaţiei financiare a familiei Bulbuc în perioada imediat următoare, constituie elemente relevante care, coroborate cu celelalte probe, sprijină acuzaţiile aduse în această cauză.

17. Referitor la susţinerea Judecătorului de drepturi şi libertăţi că nu s-adovedit de către parchet că inculpata Bîlcea Laura-Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura-Oana, direct sau indirect, parchetul a arătat, în primul rând, faptul că inculpata Bîlcea Laura-Oana s-a întâlnit cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie după momentul crimei, rezultă inclusiv din discuţia interceptată în mediu ambiental la 07.2021 (vol. 32, filele 222-223) – pct. V supra.

Legat de evoluţia standardului de viaţă al inculpaţilor, prin raportare la momentul 09 iulie 2021 descris la pct. VIII supra, în plus faţă de menţiunile din referat, parchetul a mai făcut următoarele precizări:

• soldul contului inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie la 09 iulie 2021 era 0 lei(nu a avut nicio tranzacţie în perioada analizată – 01 martie 2021 – 01 martie 2022);
• soldulînsumat al conturilor soţilor Bulbuc la 09 iulie 2021 era de 6,46 lei;
• veniturilelunare ale familiei Bulbuc în intervalul martie-iunie 2021, conform tranzacţiilor în conturi, sunt de circa 1700 lei (date privind tranzacţiile bancare – vol. 28);
• pensia soacrei inculpatului Bulbuc, care locuieşte la aceeaşi adresă cuacesta, era, la data audierii (21.06.2024), 281 lei (vol.5, filele 197-199);
• costul renovării casei familiei Bulbuc, realizată în a doua parte a anului2021, a fost în sumă de: 13.000 de euro manopera (declaraţia martorului Salak Florin Attila, vol. 5, filele 240-241, şeful echipei de muncitori care a efectuat lucrarea) şi 73.000 lei contravaloarea materialelor (facturile care au putut fi obţinute de la diverşi comercianţi – vol. 19, filele 133-176). Plăţile s-au efectuat în  Este de subliniat faptul că aceste sume nu includ contravaloarea

electrocasnicelor, a mobilierului, a gardului, a porţii şi realizarea acoperişului. Rezultă, deci, că renovarea a costat peste 30.000 de euro;

• după cum s-a arătat în referat, în a doua parte a anului 2021, familiaBulbuc efectua achiziţii relativ extravagante, raportat la nivelul financiar anterior şi actual – bijuterii, papagal în valoare de 5.000 de lei, ustensile relativ scumpe de pescuit;
• în perioada 2022-2023, potrivit declaraţiei sale, dată în calitate de martorîn dosarul  4205/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a dat împrumut unei persoane din anturaj suma de 13.000 de euro (volum nou);
• soldulcontului inculpatului Horodincă Adrian Bogdan la 09 iulie 2021 era de 415,03 lei (sursa fiind alocaţia minorului);
• soldul contuluiinculpatului Horodincă Adrian Bogdan la data primei reveniri din Austria în 09 august 2021 era de 619,03 lei (sursa fiind aceeaşi);
• după cum s-a arătat în referat, în luna august 2021 (prima reîntoarcere înţară, după plecarea din 29 mai 2021), inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat un autoturism BMW, pe care l-a văzut într-o spălătorie auto din Arad, abordând proprietarul şi acceptând fără rezerve preţul cerut de acesta, de
• – 000 de euro (aspect pe care martorul nu îl reţine cert), fără negociere,plătind în numerar şi solicitându-i vânzătorului menţionarea în contract a unei sume mai mici (declaraţia martorului Moise Grigoraş Beniamin – vol. 5, fila 195);
  • veniturile realizate de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan în Austria înintervalul 29 mai 2021 – 09 august 2021 au fost de 1276,92 de euro, venit brut (venit care se încasa în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost realizat venitul – activitatea a fost începută la 07 iunie 2021);
  • la finalul anului 2021 inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a închiriat dela martorul Stăniş Iosif o hală, plătind în avans chiria pentru 4 luni (700-800 euro);
  • înseptembrie 2021 inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a mai achiziţionat un autoturism, Ford Focus C-MAX cu preţul (aşa cum figurează în contract) de 2.000 euro (procesul-verbal din 27 martie 2024 – vol. 22, filele 196-198). Autoturismul a fost achiziţionat pe numele bunicului, aşa cum a procedat inculpatul cu toate bunurile, acesta neavând înregistrat pe numele său vreun imobil sau  La percheziţie autorturismul a fost găsit la reşedinţa inculpatului;
  • în 2022 inculpatul Horodincă Adrian Bogdan plătea chirie 260 de euro(declaraţia martorului Morar Gabriel –  5, filele 256-257), deşi situaţia veniturilor legale, potrivit datelor bancare, nu s-a schimbat;
  • dupăcum s-a argumentat în referat, situaţia financiară actuală a inculpaţilor Bulbuc şi Horodincă concordă cu cea dinaintea evenimentelor care fac obiectul prezentei 

În cadrul urmăririi penale s-a desfăşurat o investigaţie detaliată pentru a stabili o legătură clară între retragerea de numerar de 101.440 de euro şi cheltuielile ulterioare efectuate de inculpaţii Bulbuc şi Horodincă. Este de

remarcat faptul că suma de 100.000 de euro a fost retrasă de inculpata Bîlcea Laura-Oana în bancnote de 500 de euro (200 de bancnote x 500 de euro) – vol. 28, filele 175-176.

Până în prezent, s-au acumulat dovezi concludente care indică un flux financiar semnificativ şi o corelaţie între sumele retrase de inculpată şi cheltuielile realizate de inculpaţi.

Investigaţiile financiare paralele sunt în curs de desfăşurare, datele obţinute pânâ în prezent oferind perspective clare cu privire la un transfer semnificativ de resurse financiare, din suma de 101.440 de euro, între inculpata Bîlcea şi inculpaţii Bulbuc şi Horodincă.

Cu privire la cupiura de 500 de euro s-a putut stabili, până în prezent, că:

• martorul Salak Florin Attila a primit de la inculpatul Bulbuc SebastianIlie, în cadrul plăţilor încasate de la acesta, la finalul anului 2021, o bancnotă de 500 de euro şi a văzut la el alte 2 bancnote de 500 de euro;
• la data de 02 august 2021 inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a schimbat lacasa de schimb BSG Money Exchange SRL suma de 500 de euro (şi a cumpărat de la acelaşi comerciant un ceas de damă în valoare de 299 lei), nefiind păstrate date referitoare la cupiură (vol. 2, fila 80 – procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la 23 octombrie 2024);
• la data de 29 iulie 2021 inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a schimbat laCSV Luxor SRL Arad suma de 1.000 de euro, nefiind păstrate date referitoare la cupiură. O tranzacţie similară, de 000 de euro este înregistrată la 14 septembrie 2021 şi mai există o serie de alte tranzacţii în sume diferite (care nu reprezintă multiplu de 500).

Analizând tranzacţiile şi evoluţia situaţiei financiare a inculpaţilor, se constată că retragerile semnificative de numerar, alături de absenţa unor explicaţii credibile ori de afirmaţii mincinoase cu privire la sumele de bani, arată că inculpata Bîlcea Laura-Oana a efectuat plăţi directe către inculpaţii Bulbuc şi Horodincă, ceea ce evidenţiază contribuţia acestor plăţi la îmbunătăţirea semnificativă a standardului lor de viaţă în anul 2021 şi susţine acuzaţiile formulate.

Astfel, în discuţia dintre inculpata Bîlcea Laura-Oana şi martorul Tomoioagă Dumitru Marian, interceptată în mediu ambiental la data de 20 iunie 2024 (procesul-verbal din 02 iulie 2024, vol. 32, filele 159-166), inculpata susţine că, din retragerile de numerar, ar fi creditat firma şi ar fi plătit o sumă mare de bani pentru autorizarea puţului de apă termală de pe terenul firmei:

„BLO: No, să mă caute, ce pot să zâcâ, deci ce pot să…adică am scos bani, am băgat bani în firmă, am băgat o grămadă de bani, înţelegi? Că era pe minus, tăt am băgat şi am plusat. […]

TDM: Ideea îi că asta, probabil şi asta le-o sărit în ochi că ai ridicat numerar sume mari şi ce ai făcut cu ei.

BLO: Păi i-am scos din bancă, s-o închis banca, nu? Unde o fost Crişan prima dată, s-o închis, am scos de acolo nişte bani

BLO: […] ei…să mă întrebe pă mine ce am făcut cu banii că le pun pă hârtie. Le-am dat, am dat 30 dă mii dă euro la ăla să facă…cum îi zâce? Aăă,

să-mi facă autorizaţia de puţ, o murit în p*** mea, înţelegi?

TDM: Şi i-ai dat banii? BLO: Da, bineînţeles!

TDM: Fără contract, fără nimic? BLO: Da, ce să fac?”

Inculpata evocă doar retragerea de numerar de la Idea Bank, care „s-a închis”, fiind preluată în 2022 de către Banca Transilvania (totalul retragerilor este de 22.680 euro), dar nu menţionează retragerea de 101.440 de euro, de la Banca Transilvania, care, de altfel, nu se reflectă nici în achiziţii de bunuri de valoare.

Conform declaraţiei din 31.07.2024 a martorei Ardelean Aurora Elena (vol. 5., filele 225-226):

„Singura situaţie în care reţin că a ajutat firma a fost când aveam, la un moment dat, nevoie de bani pentru hrana peştilor şi nu existau atunci bani suficienţi în cont. A virat ea, prin bancă, nu cash, suma de 20.000 de euro pentru a putea să cumpărăm hrană pentru peşti, iar imediat ce au intrat bani în firmă din TVA recuperat, şi-a retras banii înapoi”.

În continuarea declaraţiei, martora infirmă şi ideea plăţii sumei de 30.000 de euro pentru autorizarea puţului de apă. Declaraţia se coroborează, sub toate aspectele, cu declaraţia martorului Nica Marius Alin, din 01 august 2024 (vol. 5, filele 238-239):

„Radu Valerian ne-a spus că ne costă 20.000 euro serviciile de intermediere a obţinerii licenţei, a acceptat plata în tranşe şi a emis o primă factură în valoare de 7.000 de euro, pe care am achitat-o prin bancă, transferul banilor fiind făcut din contul societăţii CRIMATEX, cred că din contul în lei, dar nu pot preciza exact la acest moment. După vreo trei luni Radu Valerian a decedat […]

Ne-am întâlnit cu aceasta, am avut o discuţie cu ea, dar după un timp Laura a spus că nu o mai interesează şi nu mai vrea să obţină licenţa. Am încercat să recuperăm acea primă tranşă, dar nu am mai reuşit acest lucru.

Nu s-au plătit alte sume de bani, nici cu factură, nici la negru. Ar fi fost şi absurd să mai plătim în plus ceva, având în vedere tariful de 20.000 de euro pentru nişte servicii de intermediere”.

Potrivit declaraţiei martorei Bîlcea Alexandra Ioana din 19 martie 2024 (vol. 5 -filele 150-151):

„Nu ştiu ce sumă a fost moştenită în urma decesului bunicului meu, dar din ce spune mama toţi banii ar trebui să fie în bancă „.

În concluzie, îmbunătăţirea semnificativă a situaţiei financiare a inculpaţilor Bulbuc şi Horodincă, împreună cu deţinerea de sume de bani şi efectuarea de multiple schimburi valutare şi plăţi, de 500 şi 1.000 de euro sau alte sume, utilizând în mod notabil bancnotele de 500 de euro – o denominare relativ rară – demonstrează ca o valoare importantă din suma de 101.440 de euro a fost transferată către cei doi inculpaţi, în scopul recompensării pentru uciderea tatălui ei, susţinând astfel acuzaţiile formulate în această cauză.

1. Referitorla semnalarea judecătorului de drepturi şi libertăţi cu privirea

la faptul că în referatul parchetului se face referire doar tangenţial la declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru, acuzat – de altfel – şi acesta de o activitate ilicită foarte gravă. Din declaraţia acestui suspect, în limitele în care a putut fi analizată de către judecătorul de drepturi si libertăţi (subl. n.) având în vedere cadrul procesual, rezultă că acesta relatează mai multe informaţii şi ipoteze care nu au fost menţionate de parchet în referat şi care nu au fost verificate în cadrul anchetei penale, urmând probabil ca aceste aspecte să facă obiectul investigaţiei penale, pentru a se putea verifica credibilitatea declaraţiilor suspectului cu privire la aceste chestiuni, parchetul a arătat că din formularea acestei observaţii ar rezulta că judecătorul nu ar fi putut să examineze în detaliu declaraţia suspectului, având în vedere cadrul procesual (probabil faptul că în privinţa acestuia nu a fost formulată propunere de arestare preventivă).

A susţinut parchetul că această limitare nu este prevăzută de lege, iar examinarea în detaliu şi interpretarea coroborată şi a acestui mijloc de probă, în întreg ansamblul probator, este esenţială.

Afirmaţiile suspectului, se coroborează, în aprecierea parchetului, cu celelalte mijloace de probă administrate, iar evaluarea probelor în ansamblu trebuie realizată indiferent de ordinea în care probele au fost obţinute (cele deja obţinute nu trebuiau readministrate după audierea suspectului pentru a putea aprecia valoarea probantă a afirmaţiilor sale).

Din declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru (vol. 2, filele 6-16) rezultă, în sinteză (din considerente de spaţiu), următoarele:

• suspectulse cunoştea cu inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, poreclit

„Seba”, şi Horodincă Adrian Bogdan, poreclit ,,Golumbaru”, de mai mult timp, inclusiv prin prisma faptului că suspectul este frizer, iar inculpaţii se tundeau la el;

• dintrecei doi, relaţia cu Bulbuc Sebastian Ilie era mai apropiată;
• suspectul, discutând cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, i-a adus lacunoştinţă preocupările lui în sensul realizării artizanale a unui dispozitiv cu ajutorul căruia ar putea „să puste de la distanţă, fără chibrit” (eventual petarde, carbid). Dispozitivul, în stadiu de proiect la momentul respectiv, era conceput să funcţioneze cu un telefon mobil, fiind comandat de la distanţă prin apel telefonic. Era realizat din componente avute la domiciliu de suspect, având în vedere pasiunea lui pentru electronică;
• în perioada imediat următoareinculpatul Bulbuc Sebastian Ilie l-a contactat pe suspect şi l-a întrebat dacă ştie pe cineva care ar avea o grenadă, fără să îi dea detalii;
• în 26 mai 2021 inculpaţii Bulbuc şi Horodincă l-au convins pe suspectsă le dea lor mecanismul menţionat, cerându-i să înlocuiască telefonul folosit iniţial de suspect cu un alt telefon, furnizat de aceştia. Cu această ocazie, suspectul le-a adus la cunoştinţă inculpaţilor că telefonul ar trebui să fie simplu, cu butoane;
• la data de 27 mai 2021 inculpaţii Bulbuc şi Horodincă s-au deplasat ladomiciliul suspectului, ocazie cu care inculpatul Horodincă a adus un telefon Alcatel cu butoane (în cutie), pe care suspectul l-a încorporat în 

Unul dintre cei doi inculpaţi, nu mai reţine care, a adus şi cartele SIM noi, sigilate, pentru realizarea unui test;

• cei trei s-au deplasat împreună pe un câmp, unde au testat dispozitivulcu o petardă pe care ar fi furnizat-o cei doi inculpaţi. Dispozitivul a funcţionat, petarda fiind detonată prin apel telefonic. Apelul a fost realizat de pe un alt telefon cu butoane, adus de inculpaţi, asemănător cu primul telefon Alcatel. Golumbaru a fost cel care a realizat testarea;
• ceidoi inculpaţi „erau foarte grăbiţi înainte de eveniment”;
• în schimbul dispozitivului, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie i-a şterssuspectului o datorie de „o sută şi ceva de lei” şi i-a mai dat bani pentru două pachete de ţigări;
• în timpul activităţilor din 27 mai 2021, suspectul i-ar fi întrebat în modrepetat pe inculpaţi ce vor să facă cu acel dispozitiv, i-ar fi pus să jure că nu au intenţii care îi vor crea probleme;
• ultimulcare a plecat de la domiciliul suspectului a fost inculpatul Horodincă Adrian Bogdan;
• în 29 mai 2021, după aflarea informaţiei privind explozia din Arad,suspectul şi-a dat seama că cei doi inculpaţi ar putea fi autorii şi că ar fi folosit dispozitivul procurat de la el;
• a încercat imediat să-i contacteze, ocazie cu care a aflat că inculpatulBulbuc Sebastian llie era plecat din oraş, iar inculpatul Horodincă Adrian Bogdan plecase din ţară;
• înperioada care a urmat, în discuţiile suspectului cu inculpaţii, avute cu ei separat, fiecare inculpat a dat vina pe celălalt pentru faptul declanşării dispozitivului exploziv, de la distanţă, prin telefonul mobil, utilizând dispozitivul procurat de la suspect;
• tot în lunile care au urmat, a constatat că inculpaţii încercau să relatezediferite lucruri care să justifice sursa banilor pentru achiziţionarea unor bunuri de valoare. Bulbuc Sebastian llie ar fi urmat să primească o moştenire, iar Horodincă Adrian Bogdan ar fi urmat să primească bani de la fratele lui pentru o maşină;
• anticipând pericolul ca suspectul să dezvăluie cuiva implicarea lor înuciderea victimei, inculpaţii „au ţinut aproape” de acesta, Bulbuc Sebastian Ilie spunându-i că Horodincă Adrian Bogdan ar mai fi avut „mortăciuni la activ”, că are armă, acreditând şi întreţinându-i, totodată, ideea că implicate ar fi persoane de la un nivel înalt, care ar fi comandat fapta, că nu se va permite

„de sus” rezolvarea cauzei. În acelaşi timp inculpatul Horodincă i-a arătat suspectului un pistol şi muniţie pentru acesta, i-a spus la un moment dat că suspectul „are imunitate”. Cei doi au făcut o serie de afirmaţii şi de aluzii pentru a-i întreţine suspectului o stare de temere;

• explozivul ar fi fost procurat de Golumbaru de la o persoană care „nuştie, nu a văzut nimic”, conform afirmaţiei lui Seba. Explozivul ar fi fost pus în dispozitiv în faţa imobilului lui Seba, înainte de a fi plasat în autoturism;
• la activitatea de plasare a dispozitivului ar fi participat ambii inculpaţi,iar deschiderea autoturismului victimei, în acest scop, a fost realizată de către

inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, care ar avea cunoştinţe în acest sens;

• laun moment ulterior inculpatul Horodincă Adrian Bogdan i-a spus că

„din toată combinaţia” el ar fi luat maxim 20.000 de euro, iar Seba ar fi luat mult mai mult, „ar fi făcut în jur de 200.000”;

• cu privire la o casă pe care inculpatul Horodincă Adrian Bogdan aachiziţionat-o pe numele bunicului său în localitatea Sâmpetru German, jud. Arad, contra sumei de 5.000 de euro, acesta i-a spus suspectului Lind că a obţinut banii „dintr-o combinaţie”, în sensul că „a ars-o” pe fiica victimei Crişan loan, pe care „o are la mână” (vol. 2, fila 11  ultim);
• înmomentele când inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie i-a adus la cunoştinţă suspectului că inculpatul Horodincă este cel care „a apăsat pe buton”, i-a relatat că motivaţia lui ar avea la bază o datorie a victimei către Horodincă Adrian Bogdan, care ar fi lucrat pentru victimă în cadrul unor activităţi de contrabandă cu ţigări. Laura, fiica victimei, ar şti că „Golumbaru” e autorul, dar aceasta „tace din gură întrucât au fabrică de ţigări şi sunt foarte mulţi implicaţi şi că o să îi facă felul, o să îl bage în căruţ pe Golumbaru şi că o să aibă treabă şi cu familia lui”.

Parchetul a apreciat că este remarcabil faptul că relatările sintetizate mai sus sunt expuse de suspect aproape integral în etapa de ascultare prevăzută de art. 109 alin. (l) din Codul de procedură penală, vorbind liber, neîntrerupt de organul judiciar. Aparte de concluzia de ordin general că declaraţia se coroborează clar cu multiple aspecte din cele reţinute în sarcina inculpaţilor, s-a făcut trimitere la precizări suplimentare cu privire mijloace de probă care întăresc anumite afirmaţii ale suspectului.

1. În ceea ce priveşte evenimentele din 27 mai 2021, relatate de suspect-aducerea de către inculpaţi, la domiciliul suspectului, a telefoanelor Alcatel cu butoane, a cartelelor SIM sigilate, realizarea testului în apropierea locuinţei suspectului, faptul că inculpaţii păreau „foarte grăbiţi”.

Din analiza datelor obţinute ca urmare a punerii în executare a încheierilor prin care s-a autorizat obţinerea de listinguri, a ordonanţelor din 7 august 2024 şi 21 august 2024 prin care au fost solicitate operatorilor de telefonie mobilă (procesele-verbale din 7 august 2024 – vol. 22, filele 95-97, şi 14 august 2024,

vol. 22, fila 101, adresă Vodafone România din 28 august 2024 – vol. 22, filele 206-208), în opinia parchetului, rezultă că:

-în terminalul mobil marca Alcatel 2003G cu seria MEI 35790709369614 (telefonul de la S.C. SNIC S.R.L., care, conform analizei de la pct. I – supra este telefonul din dispozitivul exploziv – de aici înainte „telefon SNIC”) a fost utilizată doar cartela cu numărul de apel 0734018214 (în reţeaua Vodafone – de aici înainte „cartela 1”) care a fost activată la data de 27.05.2021, ora 20.08, în zona de acoperire a releului ,,Arad; str. aleea Muncii nr. 7, bl. E, sc. B; Arad”. Deopotrivă, „cartela 1” a fost utilizată doar în „telefonul SNIC”, activitatea acesteia, înregistrată de operator, fiind limitată la primirea mesajelor de sistem la datele de 27.05.2021, orele 20:09 şi 20:11 (4 SMS de sistem de la Vodafone), şi 28.05.2021, orele 13:47 şi 13:49 (4 SMS de sistem de la Vodafone), terminalul fiind localizat, în ambele zile, în zona de acoperire a releului „Arad;

str. aleea Muncii nr.7, bl. E, sc. B; Arad”. Cartela nu a mai avut ulterior trafic, până la dezactivarea realizată automat de sistem, în 2022.

• cartelaSIM cu numărul de apel 0735656962, care a fost comercializată la pachet cu „telefonul SNIC” (de aici înainte „cartela SNIC”), a fost activată la data de 27.05.2021, ora 19:16, în aria de acoperire a celulei „Arad; str. Aleea Muncii nr. 7, bl. E, sc. B; Arad“ şi a fost folosită exclusiv în terminalul mobil Alcatel 1066D cu seria IMEI 35278850020653 (model care are un aspect foarte asemănător cu telefonul SNIC – de aici înainte „telefon 2″). Activitatea „cartelei SNIC”, înregistrată de operator, este limitată la primirea mesajelor de sistem, la datele de 05.2021, ora 19:16 (16 SMS de sistem de la Vodafone) şi 28.05.2021, ora 13:52 (10 SMS de sistem de la Vodafone), fiind localizată în aria de acoperire a celulei „Arad; str. aleea Muncii nr.7, bl. E, sc.B; Arad”.
• „cartela 1” a fost transmisă de Vodafone România într-un lot de cartelecătre S.C. Prestige S.R.L. din mun. Arad (benzinăria Rompetrol situată pe strada Ştefan cel Mare din Arad, în apropierea intersecţiei cu strada Zimbrului), la 24 mai 2021, fiind pusă într-un stand de unde clienţii benzinăriei puteau lua gratuit cartele SIM Vodafone, cu număr, fără credit, fără nevoia de interacţiuni cu personalul staţiei.

Din declaraţiile martorilor Dutcă Lucian (vol. 5 – filele 301-303) şi Dreghici Ciprian Ovidiu (vol. 5 – filele 313-315) rezultă că cei trei inculpaţi şi suspectul sunt clienţi ai benzinăriei, iar Bulbuc Sebastian Ilie este „client fidel”.

Sintetizând datele de mai sus, coroborate cu cele ce rezultă din procesul- verbal din 17 octombrie 2024, de exploatare a înregistrărilor din camere de supraveghere stradală (vol. 19 – filele 5-26), parchetul a susţinut că se poate observa că, în 27 mai 2021:

-în intervalul orar 15:06 – 15:09, autoturismul Volkswagen Golf 4 AR-27- HDR al inculpatului Horodincă Adrian Bogdan, este localizat la benzinăria Rompetrol de pe strada Ştefan cel Mare (de unde provine „cartela 1”), unde inculpatul alimentează;

-la ora 18:44, autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan intră în cartierul Sânnicolau (unde domiciliază suspectul Lind Florin Alexandru), prin punctul de acces dinspre cartierul Aradul Nou (unde domiciliază inculpaţii), iar la 18:48 iese din acelaşi cartier;

-la ora 18:56, autoturismul Renault Megane AR-02-EDW al inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie intră în cartierul Sânnicolau, iar la 19:01 iese din acelaşi cartier;

-la ora 19:14 autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan reintră în cartierul Sânnicolau;

-la ora 19:16 se activează „cartela SNIC” în „telefonul 2”;

-la ora 19:32 autoturismul inculpatului Bulbuc Sebastian llie reintră în cartierul Sânnicolau, iar la ora 20:03 părăseşte cartierul;

-la ora 20:08 se activează „cartela 1” în „telefonul SNIC”;

-la ora 20:30 autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan părăseşte cartierul Sânnicolau.

La data de 27 mai 2021 are loc ultima convorbire telefonică între

inculpata Bîlcea Laura-Oana şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, anterior evenimentului din 29 mai 2021. Următoarea comunicare, tot prin GSM, este abia în 22 iunie 2021. Acest interval trebuie comparat cu frecvenţa apelurilor GSM dintre aceştia, anterior datei de 29 mai 2021. În intervalul 1 martie 2021 – 29 mai 2021 între aceştia au existat 98 de comunicări prin GSM. Ulterior datei de 29 mai 2021, până în 04 aprilie 2024, au existat 4 comunicări (procesul- verbal din 01 noiembrie 2024 – vol. nou).

Exploatarea imaginilor este în derulare, pentru a stabili diferite aspecte de interes, inclusiv deplasările inculpatului Bulbuc la benzinăria de unde a fost achiziţionată „cartela 1” în perioada de interes.

Cu referire la „telefonul 2” urmează a fi primite de la producător date referitoare la locul şi momentul comercializării, fiind solicitate prin Ordinul European de Anchetă din 30 septembrie 2024 (vol. 35, filele 97-126).

A mai arătat parchetul că întreaga investigaţie este în curs, vizând — inclusiv, dar fără a se limita la — identificarea altor eventuali participanţi la săvârşirea faptei, verificarea suplimentară a afirmaţiilor suspectului Lind, inclusiv din perspectiva laturii subiective a infracţiunilor, verificarea eventualelor apărări etc. Apreciind, însă, că în ceea ce îi priveşte pe inculpaţi s-a depăşit deja standarul de probaţiune cerut de lege pentru luarea măsurilor preventive, s-au emis, în considerarea pericolului pentru ordinea publică, ordonanţele de reţinere şi s-a solicitat arestarea preventivă.

2. În ceea ce priveşte justificarea obţinerii sumelor de bani, de cătreBulbuc Sebastian Ilie, dintr-o pretinsă moştenire:

Potrivit declaraţiei martorei Mohaci Elena (soacra inculpatului Bulbuc) din 21.06.2024 (vol. 5, filele 197-199):

„Eu sunt proprietara casei din strada Zimbrului nr. 8. La aceeaşi adresă mai locuieşte fiica mea Bulbuc Anamaria împreună cu soţul său Bulbuc Sebastian şi cei doi copii ai lor.

[…] Ştiu că Sebi a avut bunici care au locuit în cartierul Grădişte. Nu mai ştiu când au decedat aceştia, dar ştiu că succesiunea după aceştia s-a făcut în Tribunal, pentru că nu s-au înţeles. Sebi având 3 fraţi, dar mai aveau şi verişori cu care se împărţea moştenirea.

Ştiu că Sebi a lucrat şi în Germania, nu mai ştiu când, dar era înainte de renovarea casei, în domeniul construcţiilor, făcea şi instalaţii electrice”.

Declaraţia vine imediat după discuţia dintre martoră şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care o transportase cu maşina la audiere, interceptată în mediu ambiental – procesul-verbal din 24 iulie 2024, vol. 32, fila 182:

„MOHACI ELENA: Pentru asta cred…

BULBUC SEBASTIAN: Ei au crezut că-i casa mea. Eu le-am zis că nu-i casa mea. Că de unde am avut bani să cumpăr casa?! Păi nu-i a mea, eu nu am, nu-i a mea..nevastă-mea, a lu soacră-mea, nu-i a mea.

MOHACI ELENA: Tot vouă vă rămâne şi mai bine să rămână pe Ana că vezi tu tot probleme ai cu ăştia,

BULBUC SEBASTIAN: Da nici nu vreau să fie pe numele …

MOHACI ELENA: Pentru asta mai tare m-o chemat. Nu-i d-aia, da eu..

BULBUC SEBASTIAN: I-am zis că am primit şi de la bunici ceva bani MOHACI ELENA: Nu am luat nici bani..

BULBUC SEBASTIAN: Da v-aştept la poartă eu până….vin cu dumneavoastră până înăuntru, dacă mă lasă să stau înăuntru, intru şi eu, dacă nu vă aştept afară. Bunicii înainte să moară mi-au dat aproape 20.000, care nici la Cipri, nici la Renata a zis să nu-i zic, la nimeni nimic,

MOHACI ELENA: Vezi ce înseamnă pretenii, te bagă în încurcătură”.

În discuţia dintre inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi Tomoioagă Dumitru Marian, interceptată în mediu ambiental la data de 20 iunie 2024 (procesul- verbal din 01 iulie 2024, vol. 32, filele 154-158), inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie arată că de fapt nu a moştenit nimic:

TOMOIAGĂ DUMITRU MARIAN: Băi cică ai băgat zeci de mii de euro în casă.

BULBUC SEBASTIAN ILIE: De unde morţii mei zeci de mii de euro mă, o structurată şi acoperiş, ăla e zecii de mii de euro? […]

TOMOIAGĂ DUMITRU MARIAN: Deci suspiciunea la tine e de unde ai avut atâţia bani să renovezi casa. Că la un moment dat se discuta ceva moştenire, nu ştiu ce bani de la bunică.

BULBUC SEBASTIAN ILIE: Râde,..n-am primit nimic”.

Discuţia relatată mai sus, dintre inculpatul Bulbuc şi martora Mohaci Elena, arată clar că inculpatul încearcă să influenţeze martora, pentru a denatura adevărul, aspect relevant din perspectiva aplicabilităţii şi a art 223 alin. (1) lit.

1. b) dinCodul de procedură penală.

O încercare similară, de a influenţa martorul, este relatată în referatul cu propunere de arestare, în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie: soţii Bulbuc, discutând în şoaptă subiectele referitoare la cauză, chiar şi în privat (procesul-verbal din 3 iulie 2024, de redare a unei convorbiri în mediu ambiental dintre cei doi, purtată în 12 iunie 2024 în autoturismul personal), din nou, înainte de prezentarea numitei Bulbuc Anamaria la audiere în prezenta cauza – „BULBUC SEBASTIAN ILIE, vorbind în şoaptă: <Nu le da motiv sa te întrebe mai departe de…> (neinteligibil)” -vol. 32, fila 171.

3. Cu privire la faptul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan i-ar fi arătatsuspectului o armă, pentru a-l intimida:

La percheziţia domiciliară efectuată la casa inculpatului din Sâmpetru German s-a găsit o replică 1 la 1 a unui pistol letal, marca CZ83, calibru 7,65, realizată din metal, care arată ca o armă reală (proces-verbal de percheziţie – vol. 2, filele 106-107).

4. Cureferire la suma de 000 de euro pe care ar fi obţinut-o inculpatul Horodincă Adrian Bogdan de la inculpata Bîlcea Laura-Oana, despre care inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie nu trebuia să afle:

În noiembrie 2021, Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat pe numele bunicului său o casă în localitatea Sâmpetru German, jud. Arad, contra sumei de 5.000 de euro.

La percheziţia domiciliară efectuată la reşedinţa inculpatului Horodincă Adrian Bogdan din municipiul Arad, Aleea Romanţa, nr. 4, bloc S, scara A, etaj

3, apartament 15, judeţ Arad, s-a găsit contractul de vânzare a casei din Sâmpetru German nr. 113, Corn. Secusigiu, Jud. Arad, pe numele cumpărătorului Pop Gheorghe (bunicul inculpatului) şi un act olograf încheiat între numitul Pop Gheorghe în calitate de vânzător şi Murgui Alexandra Alina (concubina inculpatului) în calitate de cumpărător, pentru suma de 12.000 lei (proces-verbal de percheziţie – vol. 2, filele 101-102).

5. Inceea ce priveşte pretinsa datorie a victimei faţă de inculpatul Horodincă

Adrian Bogdan, existenţa unei fabrici de ţigări de contrabandă etc:

Relatarea se înscrie în seria de afirmaţii menite a-i întreţine suspectului o stare de temere bazată pe pretinse implicaţii la nivel înalt, eventual de crimă organizată, pentru ca acesta să nu aducă la cunoştinţa autorităţilor fapta.

Din percheziţiile efectuate în telefonul smart al victimei (din care au fost recuperate datele integral, în ciuda temperaturilor extreme la care a fost supus) şi în celelalte dispozitive informatice ale victimei, din percheziţiile efectuate la firmele victimei şi la domiciliul acesteia, din declaraţiile martorilor, din analiza tuturor listingurilor telefonice obţinute în cauză şi, implicit, căutarea, în cadrul multiplelor versiuni de anchetă investigate în prezenta cauză, a posibilelor puncte de intersecţie între victimă şi persoane posibil implicate în trafic de ţigări (activitate ilicită specifică zonei) sau alte activităţi derulate îndeosebi în context de crimă organizată, rezultă că Crişan Ioan nu avea asemenea preocupări.

Din contră, persoanele din anturaj evidenţiază o dorinţă a acestuia de a nu intra în activităţi care i-ar fi putut crea probleme cu legea, chiar dacă acestea i-ar fi adus venituri obţinute facil. Conform declaraţiei martorului Bîlcea Ovidiu Sergiu (vol. 26 filele 39-44):

„ Crişan era un individ conservator, foarte zgârcit, de modă veche, în materie de haine şi tot restul. În afară de relaţia lui cunoscută cu Aurora, nu era genul care, prin afacerile lui să se schimbe, să aibă amante tinere şi frumoase, să meargă în concedii extravagante.

Nu ştiam că îşi luase Mercedes, am aflat după explozie, eu ştiam, de o Skoda Octavia. Îi plăcea să meargă la un şpriţ, dar nu lucruri extravagante, ci ieşirea de după muncă cu băieţii la şpriţ şi la mici. […]

Reţin că ne spunea că, indiferent ce dificultăţi am avea, să nu facem prostii, el referindu-se la lucruri ilegale „.

Ca atare, aşa cum s-a arătat şi în referat, singurul punct de intersecţie între anturajul victimei şi autorii nemijlociţi ai faptei este inculpata Bîlcea Laura- Oana.

Trebuie subliniat şi faptul că intervenţia neaşteptată – pentru victima Crişan loan – a evenimentului care i-a pus capăt vieţii, exclude, în mod evident, luarea de către victimă a unor măsuri de ştergere din arhiva personală a tuturor informaţiilor posibil compromiţătoare, referitoare la trafic de ţigări sau alte activităţi similare

În concluzie, parchetul a apreciat că este întrunit standardul de probaţiune prevăzut de art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, ca o primă condiţie pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpaţilor, apreciind

măsura ca fiind necesară şi proporţională, în raport cu gravitatea faptelor reţinute în sarcina acestora.

La data de 06.11.2024, au fost depuse concluzii scrise de inculpata Bîlcea Laura Oana, prin apărător ales, prin care se solicită, în esenţă, respingerea contestaţiei formulate.

La data de 07.11.2024, au fost depuse concluzii scrise de inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, prin apărător ales, prin care se solicită, în esenţă, respingerea contestaţiei formulate.

Analizând contestația declarată, atât potrivit susținerilor orale, cât și în raport cu conținutul actelor și lucrărilor dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte constată că aceasta este fondată.

Potrivit dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni;

Alin.3 ale aceluiaşi articol prevede că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Conform dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 223 din Codul de procedură penală rezultă că o primă condiţie esenţială pentru a se putea dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului este să existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune.

Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza N.C. contra Italiei, Cauza Campbell şi Hartley contra Marii Britanii), în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial

că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală.

În acelaşi sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauze precum Brogan s.a. contra Marii Britanii, O”Hara contra Marii Britanii că prevederile art. 5 paragraf 1, lit. c din Convenţie fac referire la noţiunea de suspiciuni întrucât nu este necesar ca la momentul arestării anchetatorii să aibă suficiente probe care să justifice o condamnare.

În ceea ce priveşte existenţa unor date şi indicii temeinice în sensul dispoziţiilor art. 223 Cod procedură penală, ca o condiţie prealabilă pentru a justifica arestarea preventivă a unei persoane şi totodată ca o garanţie împotriva unei privări arbitrare de libertate, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în interpretarea art. 5, par.1, lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a considerat că existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, presupune existenţa unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată.

Standardul anteprecizat presupune existența unor fapte sau informații capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracțiunea, în funcție de toate circumstanțele (Selahattin Demirtaș împotriva Turciei, în curs de examinare în fața Marii Camere, cererea nr. 14305/17, hotărârea din 20.11.2018, pct. 161; Ugar Mammadov împotriva Azerbaidjanului, cererea nr. 15172/13, hotărârea din 22.05.2014, pct. 88; Erdagoz împotriva Turciei, cererea nr. 21890/93, hotărârea din 22.10.1997, pct. 51; Fox, Campbell și Hartley împotriva Regatului Unit, cererile nr. 12244/86,12245/86 și 12383/86, hotărârea din 30.08.1990,pct. 32).

Exigențele noțiunii analizate înglobează ansamblul împrejurărilor și circumstanțelor fiecărei cauze analizate. Faptele care pot da naștere unor bănuieli nu trebuie să fie de același nivel probator cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație (Merabishvili împotriva Georgiei, cererea nr. 72508/13, hotărârea din 28.11.2017, pct. 184).

Referitor la această primă condiţie impusă de legiuitor, Înalta Curte constată, contrar celor reţinute de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel, că aceasta este îndeplinită, în raport de toţi inculpaţii şi de infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală.

Înalta Curte evidenţiază că la data evenimentelor, respectiv luna mai 2021, între inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan existau, de mai mult timp, relaţii consolidate de prietenie, aceştia interacţionând frecvent, atât sub aspect personal cât şi profesional.

Totodată, Înalta Curte arată că, la acelaşi moment, cei doi inculpaţi se cunoşteau şi cu suspectul Lind Florin Alexandru, fiind probat că între aceştia existau atât relaţii de prietenie cât şi de interese.

Înalta Curte reliefează că interacţiunea dintre inculpaţi şi suspect era cu mult anterioară evenimentului din 29.05.2021, avea caracter de obişnuinţă, fiind determinată atât de relaţiile la nivel personal cât şi de serviciile pe care le presta

suspectul în mod obişnuit, acelea de frizer şi de efectuare a unor reparaţii la autoturisme precum şi la aparate şi dispozitive electronice.

Materialul probator existent la dosarul cauzei confirmă că suspectul Lind Florin Alexandru dispunea la domiciliu său de aparatura necesară reparării şi modificării aparatelor şi dispozitivelor electronice de toate tipurile, a telefoanelor mobile şi că se implica frecvent în astfel de activităţi la cererea unor persoane interesate, unele dintre ele fiind recomandate chiar de inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, fiind cunoscut atât de cei doi inculpaţi cât şi în anturaj ca o persoană pricepută şi interesată de astfel de activităţi.

Aspectele relevate prezintă importanță din perspectiva încrederii care exista atât între cei doi inculpaţi cât şi între aceştia şi suspect, încredere care a făcut posibilă cererea inculpaţilor de realizare şi de obţinere efectivă a dispozitivului de detonare fără riscul ca această împrejurare să fie divulgată sau să ridice suspiciuni.

Totodată, existenţa şi caracteristicile relaţiilor dintre inculpaţi şi suspect au impact şi asupra aprecierii asupra veridicităţii aspectelor reliefate de suspectul Lind Florin Alexandru în declaraţiile date până la acest moment în ceea ce priveşte posibilitatea cunoașterii de către acesta a unor date referitoare la implicarea şi comportamentul inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, atât anterior cât şi ulterior evenimentului din luna mai 2021.

Circumstanţele reţinute sunt probate cu caracter de certitudine cu declaraţiile martorilor Tănase Sorina Larisa din data de 11.09.2024 -vol.5 – filele 268-271, Stăniş Iosif din data de 10.10.2024 – vol. 5 – filele 304-306, Dutcă Nicolae din data de 10.10.2024-vol. 5 -filele 301-303, Musune Gabriel Ciprian din data de 31.07.2024 – vol. 5 – filele 234-235, Horodincă Liviu Bogdan din data de 12.09.2024 – vol. 5 – filele 278-281, Păscut Daniel Marius din data de 30.07.2024 – vol. 5 – filele 209-210, Musune David Andrei din data de 29.09.2024 – vol. 5 – filele 262-263, Roşu Radu Robert din data de 30.07.2024 – vol. 5 filele 213-215, Popa Eugen Bogdan din data de 01.08.2024

• 5 – filele 236-237, Salak Florin Attila din data de 01.08.2024 – vol. 5 -filele 240-241 şi Horodincă Monica din data de 21.06.2024 – vol. 5 – filele 206- 208.

Astfel, martora Tănase Sorina Larisa, fosta prietenă a suspectului Lind Florin Alexandru a susţinut că un alt prieten al acestuia era Bulbuc Sebastian Ilie, participând chiar la o petrecere dată de acesta din urmă, la locuinţa sa. Martora a mai afirmat că a asistat şi la unele întâlniri întâmplătoare între prietenul său şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie.

În aceeaşi declaraţie martora a reliefat că prietenul său era şi mecanic şi putea să repare orice electronice, televizoare, calculatoare, telefoane, că dispunea de cele necesare pentru a repara şi lipi şi că la serviciile sale au recurs multe persoane.

Martorul Stăniş Iosif a susţinut că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a lucrat la spălătoria sa şi că la aceeaşi spălătorie a lucrat şi inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, martorul evidenţiind că cei doi erau prieteni foarte buni.

Martorul Dutcă Nicolae confirmă că cei doi inculpaţi veneau împreună la benzinăria unde lucra și martorul.

Martorul Bauer Rafael a menţionat că Bulbuc Sebastian Ilie venea să se tundă la Lind Florin Alexandru şi că între cei doi existau relaţii de prietenie.

Martorul Musune Gabriel Ciprian a afirmat că l-a cunoscut pe suspectul Lind Florin Alexandru prin intermediul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie care era prieten cu acesta şi că i-a solicitat suspectului să îi repare un sistem audio. Acelaşi martor confirmă şi relaţiile apropiate dintre suspect şi inculpatul Horodincă Adrian Bogdan dar şi faptul că Lind Florin Alexandru deţinea la domiciliul său toată aparatura necesară efectuării reparaţiilor la electrocasnice şi că această activitate era o pasiune pentru el.

Aceleaşi aspecte sunt relatate şi de martorul Musune David Andrei.

Martorul Popa Eugen Bogdan a menţionat în declarația sa despre relaţiile de prietenie dintre suspect şi inculpatul Horodincă Adrian Bogdan.

Martorul Roşu Radu Robert a susţinut că între cei doi inculpaţi existau relaţii de prietenie foarte strânsă şi că erau mai tot timpul împreună.

Înalta Curte constată că la dosarul cauzei există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că la data de 27 mai 2021 inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat de la suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil.

Referitor la această împrejurare, Înalta Curte reţine, potrivit declaraţiei din data de 16.10.2024 a suspectului Lind Florin Alexandru, că, în prezenţa inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan a discutat de deţinerea de către el a unui dispozitiv care putea fi acţionat de la distanţă şi a intenţiei sale de a „ puşca” fără chibrit, dispozitiv care nu era asamblat integral.

În jurul datei de 20.05.2021, întâlnindu-se întâmplător la o spălătorie din apropierea unei staţii PECO, suspectul a fost întrebat de inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie dacă îi poate procura o grenadă, suspectul precizându-i că nu are această posibilitate.

Ulterior, tot cu ocazia unei întâlniri întâmplătoare, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie i-a solicitat să îi remită dispozitivul de detonare de la distanţă despre care le vorbise anterior, suspectul adoptând o atitudine evazivă.

Potrivit aceleiaşi declaraţii, după câteva zile, respectiv pe data de 26.05.2021, întâlnindu-se cu ambii inculpaţi, a fost reiterată de către inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie cererea de remitere a dispozitivului, discuţie în urma căreia, în perioada imediat următoare, cei doi inculpaţi au venit la domiciliul suspectului, loc unde, urmare a faptului că acel dispozitiv nu era asamblat complet i s-a solicitat să schimbe telefonul din componenţa sa.

Suspectul Lind Florin Alexandru a mai arătat că în data de 27 mai 2021 ambii inculpaţi au venit la domiciliul său, mai întâi inculpatul Horodincă Adrian Bogdan care a adus şi un telefon marca Alcatel 2003G, telefon pe care suspectul l-a montat, definitivând asamblarea dispozitivului.

Referitor la telefonul mobil adus de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan suspectul Lind Florin Alexandru a reliefat că era un telefon marca Alcatel

2003G, cu butoane, de culoare închisă, asemănător cu telefonul pe care îl folosea la acel moment inculpatul.

Este de menționat că suspectul Lind Florin Alexandru descrie în mod amănunțit operațiunile pe care le-a efectuat pentru montarea telefonului și asamblarea dispozitivului, aspect care întărește convingerea, formată pe baza declarațiilor martorilor mai sus menționați, că acesta avea cunoștințe, atât teoretice cât și practice, în domeniul dispozitivelor electronice.

S-a relatat de suspect că la domiciliul său a venit şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie cu precizarea că cei doi inculpaţi au adus şi o petardă şi cartele sigiliate, fără a putea preciza care dintre ei a adus fiecare obiect dintre cele menționate şi i-au solicitat să testeze dispozitivul.

Despre această împrejurare suspectul a susţinut că testarea a avut loc, din punct de vedere temporal, ”mai spre seară doar că mai era lumină afară” scop în care s-au dus pe un câmp unde inculpatul Horodincă Adrian Bogdan l-a testat şi după testare acel dispozitiv a fost pus în maşina acestuia după care inculpatul a plecat.

Referitor la operațiunea de testare, suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că dispozitivul a fost acționat de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan de pe un telefon ce aparținea tot acestui inculpat și care semăna cu telefonul montat pe dispozitiv.

S-a reliefat de către suspectul Lind Florin Alexandru că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a plecat primul, rămânând la domiciliul său doar inculpatul Horodincă Adrian Bogdan care, după ce a dus dispozitivul în autoturism și au fumat o țigară, a plecat și el.

Susţinerile suspectului Lind Florin Alexandru se coroborează, în ceea ce priveşte:

Prezenţa celor doi inculpaţi în zona în care se află domiciliul său,

• intervalul detimp în care s-au aflat în acel loc,

Ordinea în care inculpații au părăsit aria în care se află domiciliul suspectului și

• utilizareaa două telefoane mobile pentru testarea dispozitivului cu procesul-verbal din data de 17 octombrie 2024, de exploatare a înregistrărilor din camere de supraveghere stradală (vol. 19 -filele 5-26), potrivit cu care în data de 27 mai 2021:

– La ora 18:44, autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan intră în cartierul Sânnicolau (unde domiciliază suspectul Lind Florin Alexandru), prin punctul de acces dinspre cartierul Aradul Nou (unde domiciliază inculpații), iar la 18:48 iese din același cartier;

– La ora 18:56, autoturismul Renault Megane AR-02-EDW al inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie intră în cartierul Sânnicolau, iar la 19:01 iese din același cartier;

– La ora 19:14, autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan reintră în cartierul Sânnicolau;

– La ora 19:16 se activează „cartela SNIC” în „telefonul 2″;

– La ora 19:32, autoturismul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie reintră în cartierul Sânnicolau, iar la ora 20:03 părăsește cartierul;

– La ora 20:08 se activează „cartela 1″ în „telefonul SNIC”;

– La ora 20:30, autoturismul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan părăsește cartierul Sânnicolau.

Înalta Curte observă că suspectul Lind Florin Alexandru a fost audiat de organul de urmărire penală pe data de 16.10.2024, iar datele de pe camerele de supraveghere au fost obținute la data de 17.10.2024, fiind evident că aspectele susținute de suspect au inițiat verificările efectuate de organul de urmărire penală, fiind confirmate de datele certe obținute prin acest procedeu probator, ceea ce conferă veridicitate deplină declarației date de suspect, fiind exclus ca împrejurările relatate de suspect să aibă la bază date deja deținute de organul de urmărire penală.

Înalta Curte evidențiază manifestările explicite și insistente ale celor doi inculpați de a intra în posesia unui dispozitiv cu detonare de la distanță cu ajutorul unui telefon mobil, concretizate în cereri exprese, suspectul Lind Florin Alexandru fiind abordat în acest scop de fiecare dată când se întâlnea cu cei doi inculpați.

Totodată, Înalta Curte remarcă că cei doi inculpați nu au oferit organului de urmărire penală nicio explicație referitor la motivul pentru care au achiziționat de la suspectul Lind Florin Alexandru dispozitivul cu detonare de la distanță, iar cel indicat suspectului, respectiv deplasarea la București unde cei doi inculpați ar fi avut o lucrare, ”ceva în construcții, de demolat” nu s-a dovedit a fi adevărat, nefiind susținut nici în apărările formulate de inculpați în fața judecătorilor de drepturi și libertăți.

Înalta Curte observă că și judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel a reținut că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au intrat în posesia unui dispozitiv de detonare în care s-a încorporat un telefon mobil marca Alcatel, însă nu au fost administrate probe din care să rezulte că telefonul mobil încorporat în dispozitivul acționat de la distanță pe data de 29.05.2021 ar fi fost achiziționat, în condițiile menționate de organul de urmărire penală, de către inculpatul Horodincă Adrian Bogdan.

Referitor la acest aspect, Înalta Curte subliniază faptul că telefonul mobil încorporat în dispozitivul de detonare care a și explodat în data de 29.05.2021 și care a condus la decesul victimei Crișan Ioan, era un telefon marca Alcatel 2003G, și că acesta a fost achiziționat de la S.C. SNIC S.R.L. Arad.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, respectiv datele obținute de la producătorul Alcatel, telefonul Alcatel 2003G cu seria IMEI 35790709369614 are seria de acumulator identică cu seria pusă în evidență pe acumulatorul găsit la cercetarea la fața locului, element numeric care a fost identificat pe fragmentele recuperate după explozie.

Acest telefon a fost pus în vânzare de către S.C. SNIC S.R.L, punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad, fiind comercializat la data de 27.05.2021, ora 15:38, aspect ce rezultă din bonul fiscal ridicat de la punctul de lucru menționat.

Se reține de Înalta Curte, cu caracter cert, astfel cum rezultă din procesul- verbal aflat în vol. 19 dup, filele 1-26, că un autoturism Volkswagen Golf 4, aceeași marcă cu cel utilizat de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan este identificat pe data de 27.05.2021 ora 15.26 -15.27 pe str. Griviţei, apoi pe str. Conduraşilor, cu sens de deplasare spre Piaţa Sîrbească, aceste străzi fiind în apropiere de strada Roman Ciorogariu, Arad.

Înalta Curte consideră, contrar poziției exprimate de judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel, că pentru stabilirea orei la care a fost achiziționat telefonul trebuie luat în considerare faptul că acea casă de marcat care a eliberat bonul fiscal prezenta, la data testării ei în anul 2024, luna octombrie, un decalaj orar de aproximativ 30 de minute, decalaj existent și în anul 2020 când s-a intervenit pentru remediere.

Este de subliniat, în raport de materialul probator ce va fi evidenţiat, că decalajul temporal este specific acestui tip de casă de marcat şi nu se remediază în mod automat.

Deși nu au putut fi obţinute date certe cu privire la intervalul de timp efectiv al decalajului pe care îl înregistra casa de marcat, acesta exista la momentul la care se reţine că s-a achiziţionat telefonul urmare a faptului că o constantă a activității tehnice a acestei case de marcat este că nu afișează în mod corect datele și orele, cu precădere orele, fapt ce trebuie avut în vedere ca o constantă la orice evaluare a oricărei înregistrări efectuate în sistem de casa de marcat respectivă.

Totodată, aceste împrejurări trebuie coroborate și cu situațiile factuale care urmează să fie evidențiate.

Astfel, Înalta Curte subliniază că pe data de 26.05.2021, potrivit declarației suspectului Lind Florin Alexandru, declarație al cărei conținut a fost verificat de organul de urmărire penală si care se coroborează sub patru aspecte esențiale cu datele obținute de organul de urmărire penală prin alte mijloace de probă, inculpatul Horodincă Adrian Bogdan i-a solicitat suspectului să înlocuiască telefonul din dispozitivul de detonare deținut de acesta din urmă, cu un alt telefon.

Solicitarea inculpatului Horodincă Adrian Bogdan de înlocuire a telefonului a fost pusă în practică de către suspectul Lind Florin Alexandru în data de 27.05.2021 după ce i-a fost adus de către inculpatul menționat un telefon tot marca Alcatel 2003G.

Potrivit datelor de pe camerele de supraveghere, inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a sosit la domiciliul suspectului la orele 18:44.

Relevantă este și împrejurarea că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a rămas la domiciliul suspectului Lind Florin Alexandru doar 4 minute, timp suficient pentru a-i înmâna telefonul ce urma să fie utilizat la înlocuirea celui existent în dispozitiv, aspect ce rezultă tot din valorificarea datelor de pe camerele de supraveghere.

În condițiile în care prezența inculpatului Horodincă Adrian Bogdan la acea oră și pentru un interval de timp atât de scurt, în cartierul în care se află domiciliul suspectului Lind Florin Alexandru este certă, nu s-a oferit de acesta și

nici de apărare o explicație plauzibilă care să excludă susținerile suspectului Lind Florin Alexandru.

Mai mult, nu se justifică nici întoarcerea aceluiași inculpat în cartierul în care se află domiciliul suspectului numai după un sfert de oră și staționarea lui în acest loc până la orele 20:30.

În mod asemănător este și comportamentul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie cu privire la care s-a probat că la ora 18:56, autoturismul Renault Megane AR-02-EDW aparținând acestuia intră în cartierul Sânnicolau, pentru ca la ora 19:01 să iasă din același cartier și să revină la ora 19:32 pentru ca la ora 20:03 să îl părăsească iar.

Esențial este faptul că, după revenirea inculpatului Horodincă Adrian Bogdan în cartierul unde se află domiciliul suspectului Lind Florin Alexandru la ora 19:14, se activează, la ora 19:16, deci numai după două minute, „cartela SNIC” respectiv cartela achiziționată de la S.C. SNIC S.R.L Arad.

Activarea acestei cartele se realizează nu în telefonul achiziționat de la societatea menționată ci într-un alt telefon.

Relevant, sub aspectul analizat, este și faptul că la ora 20:08 se activează o altă cartelă, de data aceasta în telefonul care a fost achiziționat de la S.C. SNIC S.R.L.

Referitor la această cartelă, se impune a se preciza că a fost transmisă la data de 24.05.2021de Vodafone România, într-un lot de cartele, către SC Prestige SRL din Municipiul Arad – benzinăria Rompetrol situată pe strada Ştefan cel Mare din Arad, în apropierea intersecţiei cu strada Zimbrului, fiind aşezată într-un stand unde clienţii benzinăriei puteau lua gratuit cartele SIM Vodafone, cu număr, fără credit, fără interacţiune cu personalul staţiei.

Materialul probator constituit din depoziţiile martorilor Dutcă Lucian, Dreghici Ciprian Ovidiu şi declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru confirmă că inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan erau clienţi ai benzinăriei, Bulbuc chiar client fidel.

În consecinţă, ambii inculpaţi aveau posibilitatea de a achiziţiona cartela care a fost introdusă în telefonul achiziţionat de la SC SNIC SRL.

Se reține de Înalta Curte că pentru telefonul achiziționat de la S.C. SNIC

S.R.L. Arad nu s-a folosit cartela acestui telefon ci o altă cartelă iar cartela acestui telefon a fost utilizată pe un alt telefon, ambele fiind activate la un interval de timp relativ scurt, în aceeaşi zonă, chiar în perioada în care se realiza, potrivit declarației suspectului Lind Florin Alexandru, testarea dispozitivului de detonare de către inculpatul Horodincă Adrian Bogdan.

În acest sens facem trimitere la datele obţinute ca urmare a punerii în executare a încheierilor prin care s-a autorizat obţinerea de listinguri, a ordonanţelor din 7 august 2024 şi 21 august 2024 prin care au fost solicitate operatorilor de telefonie mobilă (procesele-verbale din 7 august 2024 – voi. 22, filele 95-97, şi 14 august 2024 – vol. 22, fila 101, adresă Vodafone România din

28 august 2024 – vol. 22, filele 206-208), respectiv:

• în terminalul mobil marca Alcatel 2003G cu seria MEI 35790709369614(telefonul de la C. SNIC S.R.L) a fost utilizată doar cartela cu numărul de apel 0734018214 care a fost activată la data de 27.05.2021, ora 20.08, în zona de acoperire a releului Arad, str. Aleea Muncii nr. 7, bl. E, sc. B. Ulterior activitatea acestei cartele este limitată la primirea mesajelor de sistem.

• cartela SIM cu numărul de apel 0735656962, care a fost comercializată lapachet cu „telefonul SNIC” a fost activată la data de 27.05.2021, ora 19:16, în aria de acoperire a celulei „Arad;  Aleea Muncii nr.7, bl. E, sc. B; Arad şi a fost folosită exclusiv în terminalul mobil Alcatel 1066D cu seria IMEI 35278850020653 (model care are un aspect foarte asemănător cu telefonul achiziţionat de la SC SNIC). Activitatea acestei cartele înregistrată de operator, este limitată la primirea mesajelor de sistem, la datele de 27.05.2021, ora 19:16 (16 SMS de sistem de la Vodafone) şi 28.05.2021, ora 13:52 (10 SMS de sistem de la Vodafone), fiind localizată în aria de acoperire a celulei „Arad; str. Aleea Muncii nr.7, bl. E, sc. B; Arad”.

-0 Cartela folosită în telefonul achiziţionat de la SC SNIC a fost transmisă de Vodafone România într-un lot de cartele către S.C. Prestige S.R.L. din mun. Arad (benzinăria Rompetrol situată pe strada Ştefan cel Mare din Arad, în apropierea intersecţiei cu strada Zimbrului), la 24 mai 2021, fiind pusă într-un stand de unde clienţii benzinăriei puteau lua gratuit cartele SIM Vodafone, cu număr, fără credit.

În ceea ce priveşte plasarea dispozitivului de detonare cu explozibil în autoturismul victimei Crişan Ioan şi prezenţa inculpaţilor în apropierea domiciliului victimei unde era parcat autoturismul acestuia, Înalta Curte reţine, raportat la considerentele anterior evidenţiate că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a plecat din zona cartierului Sânicolau, după ce a testat şi preluat dispozitivul de detonare de la suspectul Lind Florin Alexandru, la ora 20:30 cu autoturismul Volkswagen Golf 4.

Anterior, la ora 20:03, din aceiaşi zonă a plecat cu autoturismul Renault Megane AR-02-EDW şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 12 martie 2024 – vol. 22, fila 78), la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, cei doi inculpaţi sunt localizaţi în raza de acoperire a releului GSM care deserveşte domiciliul victimei Crişan Ioan şi, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv. Localizarea comunicărilor arată faptul că atât anterior orei 23, cât şi puţin după miezul nopţii, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deserveşte domiciliul.

Relevantă este împrejurarea că, în noaptea de 28.05 – 29.05.2021 între cei doi inculpaţi au avut loc comunicări telefonice, respectiv un apel cu durata de 10 secunde la 23:18 şi două apeluri în intervalul 23:49-23:51, cu durata de 18 şi, respectiv 6 secunde, constatându-se că, la acele ore ambii inculpaţi se aflau în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei.

Cele 3 apeluri telefonice au fost efectuate în condiţiile în care, cei doi inculpaţi se despărţiseră în jurul orelor 20.

Date fiind datele de localizare a celor trei apeluri telefonice realizate de cei doi inculpaţi, Înalta Curte constată că, dacă cu privire la inculpatul Bulbuc

Sebastian Ilie, care îşi are domiciliul în aceiaşi zonă cu domiciliul victimei, nu se poate stabili cu certitudine că era în afara locuinţei sale, însă nici nu se poate exclude, este însă cert, în referire la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan că acesta se afla în afara domiciliului său, în raza domiciliului victimei Crişan Ioan, neputând fi nici la domiciliul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie întrucât nu ar mai fi fost necesare discuţiile telefonice.

Mai mult, valorificând informaţiile din procesul-verbal de contravenţie seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliţia Mun. Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021, depus în copie lizibilă, se poate reţine că la data de 28.05.2021, în jurul orelor 23:10, inculpatul se afla pe Calea Romanilor din Municipiul Arad cu autoturismul Volkswagen Golf 4 cu număr de înmatriculare AR-27-HDR, dată şi oră la care a fost sancţionat contravenţional, zonă aflată în apropierea domiciliului victimei Crişan Ioan.

Se poate observa caracterul intempestiv al celor trei apeluri telefonice, frecvenţa neobişnuită, două apeluri la interval de 2 minute dar şi faptul că, dată fiind durata lor nu se puteau transmite decât informaţii scurte dar care, evident îi interesau pe ambii inculpaţi.

În circumstanţele menţionate, luând în considerare că:

-7 inculpatul Horodincă Adrian Bogdan avea în posesie un dispozitiv de detonare în care se încorporase un telefon mobil marca Alcatel 203 G,

-8 că s-a probat posibilitatea ca acesta să fi intrat în posesia telefonului care a fost găsit la locul exploziei,

-9 având în vedere că şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a manifestat interes explicit de obţinere a unui asemenea dispozitiv dar şi a unei grenade,

-10 în absenţa oricărei explicaţii din partea inculpaţilor privind comunicările telefonice de la acea oră târzie din noapte şi de scurtă durată,

-11 corelate cu prezenţa fizică a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan în zona domiciliului victimei, fără a prezenta o justificare,

Înalta Curte consideră că este evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei.

În ceea ce priveşte modalitatea în care a fost acţionat sistemul de închidere de la portierele autoturismului victimei, Înalta Curte arată că, până la acest moment procesual, nu au fost prezentate date certe însă acest aspect trebuie privit în contextul în care s-a probat cu depoziţii de martori că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan avea cunoştinţe şi aptitudini de efectuare de reparaţii la autoturisme.

În acest sens este depoziţia martorului Stăniş Iosif, filele 304-306, vol5 dup, potrivit cu care i-ar fi închiriat inculpatului Horodincă Adrian Bogdan spălătoria pe care o deţinea martorul pe o perioadă de 4 luni, loc unde inculpatul repara şi vopsea maşini pe care ulterior le vindea.

În acelaşi sens este şi declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru potrivit cu care i s-a spus de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan că ar deschide orice autoturism.

Referitor la încărcătura explozivă – procurată, deţinută, transportată şi folosită fără drept de inculpaţi, astfel cum se susţine de organul de urmărire penală, Înalta Curte reţine următoarele:

Raportul de analiză nr.120/10.06.2021 – întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate (vol.14, filele 55-60), Raportul de constatare criminalistică nr. 525193/16.06.2021 – întocmit de INC- Institutul Naţional de Criminalistică (vol. 14, filele 2-45) Raportul de constatare tehnico-ştiinţiflcă – Raport de analize fizico-chimice din 31.08.2021, întocmit de INSEMEX – Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă Petroşani (vol. 14, filele 73-98 şi 107-164) indică faptul că materialul explosiv utilizat ar fi constituit din explozivi militari – RDX şi HMX).

Totodată, Raportul de constatare întocmit de specialişti din cadrul INCDFM

• InstitutulNaţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele (vol. 14-filele 174-185) adoptă concluzia potrivit cu care „Investigaţiile efectuate conduc în mod unitar la concluzia că cel mai probabil explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic „.

Înalta Curte face trimitere şi la declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru unde acesta precizează că explozibilul a fost pus în dispozitiv în faţa imobilului unde locuia inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, zonă în care au şi fost localizaţi cei doi inculpaţi, astfel cum s-a arătat anterior, înainte de a se monta dispozitivul în autoturismul victimei.

Potrivit aceleiași declarații, suspectul Lind Florin Alexandru ar fi aflat de la inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, ulterior comiterii faptelor, că explozibilul ar fi fost procurat de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan.

S-a mai menţionat în declaraţia suspectului că la momentul la care l-a întrebat pe inculpatul Horodincă Adrian Bogdan despre acest aspect, acesta s-a ferit dar a menţionat că l-a luat de la cineva.

Înalta Curte arată că, la acest moment procesual, nu s-a stabilit cu certitudine de ce natură a fost explozibilul utilizat, însă luând în considerare, în integralitate considerentele anterior expuse referitoare la:

-12. Deținerea de către inculpați a unui dispozitiv de detonare cu explozibil.

-13. Dispozitiv pe care tot ei l-au procurat și l-au adaptat cu ajutorul suspectului Lind Florin Alexandru.

-14. Faptul că referitor la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan s-a probat posibilitatea ca acesta să fi intrat în posesia chiar a telefonului care a fost găsit la locul exploziei.

-15. Prezența în zona în care își are domiciliul suspectul Lind Florin Alexandru, la momentul testării dispozitivului de detonare, a ambilor inculpați.

-16. Activarea în aceeași arie și în perioada în care cei doi inculpați se aflau în zonă, a două cartele, una aparținând telefonului achiziționat de la SC SNIC și alta luată de la benzinăria frecventată de inculpați.

-17. Având în vedere că și inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a manifestat interes explicit de obținere a unui asemenea dispozitiv dar și a unei grenade.

-18. Corelate cu prezența fizică a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan în zona domiciliului victimei, fără a prezenta o justificare și cu comunicările telefonice efectuate între cei doi inculpați, de scurtă durată și la o oră înaintată din noapte.

-19. Valorificând și declarațiile suspectului Lind Florin Alexandru referitoare la procurarea și montarea explozibilului pe dispozitivul de detonare.

Înalta Curte consideră că aspectul referitor la natura explozibilului nu afectează concluzia existenţei suspiciunii rezonabile privind comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.

Înalta Curte evidenţiază, conform jurisprudenţei CEDO, că în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, că prevederile art. 5 paragraf 1, lit. c din Convenţie fac referire la noţiunea de suspiciuni întrucât nu este necesar ca la momentul arestării anchetatorii să aibă suficiente probe care să justifice o condamnare, că existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, presupune existenţa unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată şi aceasta în funcţie de toate circumstanţele.

În ceea ce priveşte activitatea celor doi inculpaţi de detonare a dispozitivului, acţiune ce a avut loc pe data de 29:05, orele 06:59, Înalta Curte reliefează următoarele:

La data de 29 mai 2021, victima Crişan Ioan a plecat de acasă la ora 06.43, la volanul autoturismului său, s-a deplasat la cafeneaua Raiff, situată în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din Arad, iar la scurt timp după pornirea autoturismului, ora 06:59:43, dispozitivul a fost declanşat de la distantă de către inculpaţi.

Nu s-au administrat probe tehnice de localizare din care să rezulte cu certitudine că incupaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan se aflau în zonă, or în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu.

Totuși, în declaraţia dată de suspectul Lind Florin Alexandru, acesta arată că după ce a aflat de explozie a conştientizat că cei doi inculpaţi au comis fapta, având în vedere toate activităţile legate de procurarea dispozitivului de detonare, de testarea acestuia și în raport de faptul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a plecat cu un dispozitiv de detonare.

În acest context, suspectul Lind Florin Alexandru a încercat să ia legătura cu cei doi inculpaţi, cu menţiunea că pe data de 29.05.2021 nu a avut posibilitatea să îi găsească la telefon, fapt care l-a determinat să se deplaseze la domiciliul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie însă nu era nici la domiciliu, împrejurare în care soacra inculpatului i-a spus că era plecat de acasă. Susţine inculpatul că abia pe data de 30.05.2021 s-a întâlnit cu  inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi că acesta, la întrebarea explicită a suspectului dacă l-au

omorât pe acel om, inculpatul a răspuns că nu el ci inculpatul Horodincă Adrian Bogdan care a şi plecat în Austria, aspect care a fost verificat ulterior de organul de urmărire penală şi care s-a dovedit a fi real.

Acest aspect trebuie coroborat cu faptul că, anterior acestui moment, inculpatul Horodincă Adrian Bogdan nu şi-a exprimat intenţia de a părăsi ţara, deşi s-a întâlnit atât cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie cât şi cu suspectul Lind Florin Alexandru aproape în fiecare zi începând cu data de 20.05.2021, inclusiv pe data de 27.05.2021, dimpotrivă, inculpatul era interesat de achiziţionarea unui dispozitiv de detonare de la distanţă.

Referitor la acest aspect Înalta Curte face trimitere la procesul verbal din 15 martie 2024 -vol. 22, fila 81 din care rezultă că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a părăsit teritoriul României la data de 29.05.2021, cu destinaţia Viena, Austria, călătorind cu un autocar cu numărul de înmatriculare AR-37-PLE aparţinând S.C P L NORIS S.R.L, iar rezervarea biletului la firma de transport a fost făcută în data de 29.05.2021, ora 14:15, întorcându-se în luna august 2021.

Înalta Curte subliniază că la întâlnirile repetate dintre suspectul Lind Florin Alexandru şi Bulbuc Sebastian Ilie, suspectul îi adresa întrebări despre circumstanţele în care s-a comis fapta, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie reiterând acelaşi răspuns potrivit cu care aceasta ar fi fost săvârșită de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan.

Ulterior, la revenirea în ţară a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan, conform relatărilor suspectului Lind Florin Alexandru, a încercat să ia legătura şi cu acest inculpat pentru a-l întreba despre eveniment, existând mai multe întâlniri în cursul cărora inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a adoptat o atitudine evazivă, neprecizând implicarea sau neimplicarea sa în evenimentul din data de 29.05.2021.

Abia în anul 2023, potrivit declaraţiei suspectului Lind Florin Alexandru,

inculpatul Horodincă Adrian Bogdan i-a relatat că toate acţiunile care au condus la decesul victimei Crişan Ioan ar fi fost realizate de inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi de soţia sa Ana.

Corelând aspectele enunţate în considerentele prezentei încheieri referitoare la activitatea desfăşurată de cei doi inculpaţi şi de suspect, considerente reţinute în baza unui probatoriu suficient pentru a crea suspiciunea rezonabilă privind comiterea faptelor de inculpaţii Horodincă Adrian Bogdan, Bulbuc Sebastian Ilie şi de suspectul Lind Florin Alexandru, cu împrejurările evidenţiate de suspectul Lind Florin Alexandru referitoare la comportamentul ulterior al celor doi inculpaţi dar şi cu plecarea intempestivă a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan din ţară, chiar în data de 29.05.2021, Înalta Curte consideră că, în circumstanţele cauzei se poate reţine suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au comis infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.

Totodată, se vor avea în vedere şi împrejurările ce se vor expune cu privire la situaţia financiară a celor doi inculpaţi, situaţie ce s-a modificat în sensul obţinerii unor venituri evident nejustificate decât prin primirea unor sume mari de bani pentru activitatea infracţională desfăşurată.

Cu privire la faptul că inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie si Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigaţi la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte observă că materialul probator administrat în cauză conduce, fără echivoc, la concluzia existenței unor relații foarte apropiate, chiar intime între inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Bîlcea Laura-Oana.

Cei doi inculpați s-au cunoscut în cursul lunii martie 2021, în timp ce inculpata desfăşura activitate la cabinetul de avocat al martorului Tomoioagă Dumitru Marian, cabinet de avocatură unde inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie fusese și el angajat temporar ca şofer, aspect ce rezultă din declarația martorului Tomoioagă Dumitru Marian din data de 
12.06.2024 -vol. 5 dup, filele 190-191.

Conform depoziției martorului cei doi inculpați ”au interacţionat destul de bine”.

Martorul Dutcă Lucian, în declarația din data de 10.10.2024 (vol. 5 – filele 301-303) a arătat că o cunoștea pe inculpata Bîlcea Laura-Oana din vdere, aceasta venind la benzinăria la care lucra martorul pentru a alimenta și că a aflat că era fiica lui Crişan după evenimentul în care acesta a decedat. A mai susținut martorul că îl cunoaște și pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie întrucât acesta vine la benzinărie să își bea cafeaua.

A mai arătat martorul că, în contextul unei vizite la un preot la Gura Văii, unde a mers cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, acesta i-a spus că la un moment dat, când avea un singur copil (cel de al doilea copil al inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie este născut Ia 22.03.2022 -n.n.), a avut o relaţie cu Laura Bîlcea, iar aceasta ar fi vrut să se căsătorească cu el, dar inculpatul nu a vrut să îşi lase soția.

Totodată, martorul a aflat de la inculpat că inculpata Bîlcea Laura Oana i- ar fi promis că îi va cumpăra o mașină dacă ar fi renunțat la soția lui și că în timpul relației pe care a avut-o cu aceasta l-ar fi întreținut.

În același sens este și declarația suspectului Lind Florin Alexandru, acesta relatând că, referindu-se la inculpata Bîlcea, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie i-a spus că o cunoaște de la cabinetul de avocatură unde lucrau amândoi și că ar fi avut o relație cu o femeie ”pe care doar o pupa și îi dădea bani”.

Urmare a similitudinii dintre cele două declarații este cert că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie se referea la inculpata Bîlcea Laura Oana.

În circumstanțele ce rezultă din declarațiile analizate, trebuie valorificată și discuţia purtată de cei doi inculpați în mediu ambiental la data de 17.07.2021 redată în procesul-verbal de redare din data de 17 octombrie 2024 – vol. 32, filele 222-223 în sensul că cei doi stabilesc întâlniri cu mai mult timp în avans, cel mai probabil pentru a nu fi nevoie de comunicări pe telefon.

Relevante, sub aspectul analizat, sunt și datele care rezultă din procesul verbal din data de 01.11.2024 – vol. nou dup, referitoare la frecvența apelurilor GSM dintre cei doi inculpați, anterior și ulterior datei de 29.05.2021.

Astfel, în perioada 01.03.2021 – 29.05.2021   între cei doi au avut loc 98 de apeluri GSM, ultimul fiind în data de 27.05.2021, dată la care inculpații

Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan și suspectul Lind Florin Alexandru asamblau dispozitivul de detonare.

Spre deosebire de frecvența deosebită a apelurilor înregistrată în perioada anterioară evenimentului din data de 29.05.2021, nejustificată în contextul în care între inculpați nu ar fi existat și relații personale de genul celor la care au făcut referire martorii, în perioada următoare aceștia au luat legătura telefonic abia în data de 22.06.2021, iar frecvența apelurilor a fost foarte redusă, numai 4 convorbiri în 3 ani.

În circumstanțele ce rezultă din procesul verbal anterior menționat, trebuie valorificată și discuţia purtată de cei doi inculpați în mediu ambiental la data de 17.07.2021 redată în procesul-verbal de redare din data de 17 octombrie 2024 – vol. 32, filele 222-223 în sensul că cei doi stabilesc întâlniri cu mai mult timp în avans, cel mai probabil pentru a nu fi nevoie de comunicări pe telefon.

Sintetizând informațiile reliefate, Înalta Curte va reține atât existența relațiilor personale, intime dintre inculpații Bulbuc și Bîlcea dar și împrejurarea că, ulterior datei de 27.05.2021 aceștia au încetat să se mai contacteze telefonic, evident, într-un singur scop, de a nu se putea stabili vreo legătură între ei ulterior evenimentului din data de 29.05.2021.

În acest context se explică și prezența inculpatei, în două ocazii, respectiv în anii 2021 și 2024 pe strada pe care locuia inculpatul Bulbuc, fără a încerca să ia legătura cu el, prezența sa în apropierea domiciliului inculpatului Bulbuc fiind complet nejustificată.

În contextul unor astfel de relaţii şi luând în considerare întreaga activitate desfăşurată de inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan în sensul executării rezoluţiei infracţionale, pe fondul şi a unor interese materiale din partea inculpaţilor, se apreciază de Înalta Curte că determinarea inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie de către inculpata Bîlcea Laura Oana de a suprima viaţa victimei Crişan Ioan şi însuşirea de către inculpat a rezoluţiei infracţionale la care a fost determinat se impune la nivelul de suspiciune rezonabilă.

Totodată, valorificând concluzia unor relaţii de prietenie şi de interese între inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, concluzie relevată de materialul probator deja evidenţiat, luând în considerare întreaga activitate desfăşurată de inculpaţi în sensul suprimării vieţii victimei Crişan Ioan, este cert că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie i-a transmis solicitarea inculpatei Bîlcea Laura Oana inculpatului Horodincă Adrian Bogdan care s-a implicat în activitatea infracţională.

Înalta Curte a avut în vedere şi împrejurarea că, potrivit materialului probator administrat, interesele materiale ale inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan s-au realizat în sensul că situaţia financiară a acestora a cunoscut o îmbunătățire semnificativă, cu mult peste posibilităţi, raportat la locurile de muncă, activităţile desfăşurate şi de obţinere a unor sume de bani din alte surse.

La data de 09.07.2021, ora 13:11, inculpata Bîlcea Laura-Oana a retras de la Banca Transilvania, în baza certificatului de moştenitor, din contul RO31BTRL0020420ID399927XX, care i-a aparţinut victimei Crişan Ioan, suma de 101.440 euro în numerar.

Situaţia financiară a inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie

La aceiaşi dată: soldul contului inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie era 0 lei (nu a avut nicio tranzacţie în perioada analizată – 01 martie 2021 – 01 martie 2022; soldul însumat al conturilor soţilor Bulbuc la 09 iulie 2021 era de 6,46 lei; veniturile lunare ale familiei Bulbuc în intervalul martie-iunie 2021, conform tranzacţiilor în conturi, sunt de circa 1700 lei (date privind tranzacţiile bancare – vol. 28); pensia soacrei inculpatului Bulbuc, care locuieşte la aceeaşi adresă cu acesta, era, la data audierii (21.06.2024), 1.281 lei (vol.5 – filele 197-199).

Ulterior acestui moment, familia Bulbuc suportă: costul renovării casei familiei Bulbuc, realizată în a doua parte a anului 2021 în sumă de: 13.000 de euro manopera (declaraţia martorului Salak Florin Attila, vol. 5 – filele 240-241, şeful echipei de muncitori care a efectuat lucrarea) şi 73.000 lei contravaloarea materialelor (facturile care au putut fi obţinute de la diverşi comercianţi – vol. 19 – filele 133-176).

Evidenţiem că toate aceste plăţi s-au efectuat în numerar.

Soţii Bulbuc au mai efectuat cheltuieli cu electrocasnice, mobilier, gardul împrejmuitor, poarta şi cu acoperişul.

Însumând toate aceste achiziţii rezultă că renovarea a costat peste 30.000 de euro.

Totodată, în a doua parte a anului 2021, familia Bulbuc a efectuat şi alte achiziţii respectiv bijuterii, papagal în valoare de 5.000 de lei şi ustensile relativ scumpe de pescuit.

Mai mult, în perioada 2022-2023, potrivit declaraţiei sale, dată în calitate de martor în dosarul nr. 4205/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Arad, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a dat împrumut unei persoane din anturaj suma de 13.000 de euro (volum dup nou).

Saltul financiar al familiei Bulbuc a fost observat de persoanele din anturajul familiei precum şi de alţi cunoscuţi.

Faţă de această situaţie şi întrucât putea fi suspectat de încasarea unor sume de bani de la inculpata Bîlcea Laura Oana, inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a justificat resursele financiare cu veniturile din moştenirea bunicului în sumă de

20.000 euro, aspect recunoscut ca fiind fals chiar de inculpat.

Astfel, soacra inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie, martora Mohaci Elena, proprietara imobilului în care locuia familia Bulbuc, a susţinut că inculpatul a primit o moştenire din partea bunicilor săi şi că ar mai fi lucrat în Germania înainte de renovarea casei.

Este cert că aceste aspecte sunt cunoscute de martoră chiar de la inculpat, fiind relatate de acesta chiar cu ocazia deplasării în vederea audierii martorei, astfel cum rezultă din procesul-verbal din 24 iulie 2024, vol. 32, fila 182 în care s-a redat discuţia în mediu ambiental dintre inculpat şi soacra sa.

Caracterul fals al acestor susţineri rezultă din discuţia dintre inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi martorul Tomoioagă Dumitru Marian, interceptată în mediu ambiental la data de 20 iunie 2024, conform procesului-verbal din data de 01 iulie 2024, vol. 32-fiIe 154-158, inculpatul recunoscând explicit că nu a primit nimic din moştenire la întrebarea martorului de unde a avut sumele mari de bani pentru a realiza renovarea la casă.

În dezbaterile din şedinţa de judecată de la ÎCCJ s-a susţinut că inculpatul Bulbuc ar fi obţinut suma de 10.000 euro de la botezul fiicei sale, fiind pentru prima dată când s-a vehiculat o asemenea informaţie, care, oricum, nu a fost însoţită de un minim de probatoriu, neputând fi luată în considerare.

Situaţia financiară a inculpatului Horodincă Adrian Bogdan

Soldul contului inculpatului Horodincă Adrian Bogdan la data de 09 iulie 2021 era de 415,03 lei (sursa fiind alocaţia minorului); soldul contului inculpatului Horodincă Adrian Bogdan la data primei reveniri din Austria în data de 09 august 2021 era de 619,03 lei (sursa rămâne aceeaşi).

În luna august 2021 (prima reîntoarcere în ţară, după plecarea din 29 mai 2021) inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat un autoturism BMW cu suma de 5.000 – 6.000 de euro, fără negociere, plătind în numerar şi solicitându-i vânzătorului menţionarea în contract a unei sume mai mici, aspecte probate cu declaraţia martorului Moise Grigoraş Beniamin – vol. 5 – fila 195.

Se constată însă că veniturile realizate de inculpatul Horodincă Adrian Bogdan în Austria în intervalul 29 mai 2021 – 09 august 2021 au fost de 1276,92 de euro, venit brut (venit care se încasa în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost realizat venitul – activitatea a fost începută la 07 iunie 2021).

Cheltuielile efectuate de inculpat sunt cu mult superioare veniturilor sale având în vedere că la finalul anului 2021 inculpatul a închiriat de la martorul Stăniş Iosif o hală, plătind în avans chiria pentru 4 luni (700-800 euro) iar în septembrie 2021 inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a mai achiziţionat un autoturism» Ford Focus C-MAX cu preţul (aşa cum figurează în contract) de 2.000 euro (procesul-verbal din 27 martie 2024 – vol. 22, filele 196-198).

Înalta Curte subliniază că autoturismul a fost achiziţionat pe numele bunicului, astfel cum a procedat inculpatul cu toate bunurile, acesta neavând înregistrat pe numele său vreun imobil sau autovehicul însă la percheziţie autorturismul a fost găsit la reşedinţa sa.

Cheltuieli superioare veniturilor a avut inculpatul şi în anul 2022 Horodincă Adrian acesta plătind chirie lunară de 260 de euro astfel cum rezultă din declaraţia martorului Morar Gabriel – vol. 5 – filele 256-257).

Suspectul Lind Florin Alexandru, în declaraţia dată, relevă situaţia financiară îmbunătăţită a celor doi inculpaţi. Referitor la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a precizat că acesta i-a spus că şi-a cumpărat o casă cu suma de 5000 euro sumă pe care ar fi avut-o de la inculpata Bîlcea Laura şi că intenţiona să mai obţină sume de bani de la aceasta.

Sub aspectul veridicităţii susţinerilor suspectului Lind Florin Alexandru Înalta Curte arată că aspectul relatat de acesta este real cum reale s-au dovedit toate informaţiile oferite de suspect cu privire la împrejurările cauzei.

Astfel, în luna noiembrie 2021, inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat pe numele bunicului său o casă în localitatea Sâmpetru German, jud. Arad, contra sumei de 5.000 de euro.

La percheziţia domiciliară efectuată la reşedinţa inculpatului Horodincă Adrian Bogdan din municipiul Arad, Aleea Romanţa, nr. 4, bloc S, scara A, etaj

3, apartament 15, judeţ Arad, s-a găsit contractul de vânzare a casei din Sâmpetru German nr. 113, Corn. Secusigiu, Jud. Arad, pe numele cumpărătorului Pop Gheorghe (bunicul inculpatului) şi un act olograf încheiat între numitul Pop Gheorghe în calitate de vânzător şi Murgui Alexandra Alina (concubina inculpatului) în calitate de cumpărător, pentru suma de 12.000 lei (proces-verbal de percheziţie – vol. 2, filele 101-102).

Din aceiaşi declaraţie rezultă că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan era frustat că a primit de la inculpată doar suma de 20.000 euro spre deosebire de inculpatul Bulbuc care ar fi primit o sumă mult mai mare, susţinere probată şi de cheltuielile mult mai mari efectuate de inculpatul Bulbuc.

Înalta Curte consideră ca inexplicabil, din punctul de vedere al unei persoane care realizează venituri din activităţi licite, comportamentul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan de a ascunde deţinerea de bunuri prin interpunerea de persoane, singura explicaţie, în circumstanţele speţei, fiind de a nu se face vreo legătură între activitatea sa infracţională, mai sus reţinută la nivel de suspiciune rezonabilă, şi sumele de bani încasate pentru desfăşurarea acesteia de la inculpata Bîlcea Laura Oana.

Totodată şi atitudinea inculpaţilor Bulbuc şi Bîlcea de a întrerupe contactele telefonice, imediat după data de 27.05.2021 şi de a crea condiţiile unor întâlniri prestabilite sau provocate, cum sunt cele ale deplasării inculpatei în apropierea domiciliului inculpatului Bulbuc, aspecte deja probate, constituie argumente în reţinerea scopului acestora de a nu se stabili vreo legătură dintre ei şi uciderea victimei Crişan Ioan.

Înalta Curte reţine retragerile semnificative de numerar efectuate de inculpata Bîlcea Laura Oana, ulterior decesului tatălui său, dar şi explicaţiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani, atitudine care în contextul probatoriului administrat şi analizat până la acest moment procesual creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi.

În sensul arătat facem trimitere la discuţia dintre inculpata Bîlcea Laura- Oana şi martorul Tomoioagă Dumitru Marian, interceptată în mediu ambiental la data de 20 iunie 2024 (procesul-verbal din 02 iulie 2024, vol. 32 – filele 159- 166), inculpata susţine că, din retragerile de numerar, ar fi creditat firma şi ar fi plătit o sumă mare de bani pentru autorizarea puţului de apă termală de pe terenul firmei, cheltuială care s-a dovedit a fi nereală.

Este de subliniat că inculpata relevă doar retragerea de numerar de la Idea Bank, care „s-a închis”, fiind preluată în 2022 de către Banca Transilvania (totalul retragerilor este de 22.680 euro), dar nu menţionează retragerea de

101.440 de euro, de la Banca Transilvania, care, de altfel, nu se reflectă nici în achiziţii de bunuri de valoare.

Precizarea inculpatei că ar fi ajutat firma cu sume de bani este contrazisă de declaraţia din data de 31.07.2024 a martorei Ardelean Aurora Elena (vol. 5 – filele 225-226) care a arătat că „ singura situaţie în care reţine că a ajutat firma a fost când aveam, la un moment dat, nevoie de bani pentru hrana peştilor şi nu existau atunci bani suficienţi în cont. A virat ea, prin bancă, nu cash, suma de

• de euro pentru a putea să cumpărăm hrană pentru peşti, iar imediat ceau intrat bani în firmă din TVA recuperat, şi-a retras banii înapoi”.

Aceiaşi martoră infirmă şi ideea plăţii sumei de 30.000 de euro pentru autorizarea puţului de apă.

Declaraţia martorei mai sus menţionate, chiar dacă se află în relaţii de duşmănie cu inculpata, trebuie reţinută întrucât se coroborează cu declaraţia martorului Nica Marius Alin, din data de 01 august 2024 (voi. 5 – filele 238- 239) potrivit cu care „Radu Valerian ne-a spus că ne costă 20.000 euro serviciile de intermediere a obţinerii licenţei, a acceptat plata în tranşe şi a emis o primă factură în valoare de 7.000 de euro, pe care am achitat-o prin bancă, transferul banilor fiind făcut din contul societăţii CRIMATEX, cred că din contul în lei, dar nu pot preciza exact la acest moment. După vreo trei luni Radu Valerian a decedat […] Ne-am întâlnit cu aceasta, am avut o discuţie cu ea, dar după un timp Laura a spus că nu o mai interesează şi nu mai vrea să obţină licenţa. Am încercat să recuperăm acea primă tranşă, dar nu am mai reuşit acest lucru…”

În circumstanţele reliefate, Înalta Curte apreciază ca fiind nerelevant că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte o întâlnire efectivă dintre cei doi inculpaţi pentru a se remite sumele de bani, fiind suficient că s-au administrat probe că inculpata Bîlcea a încercat să o facă.

În ceea ce priveşte motivul care a determinat-o pe inculpata Bîlcea Laura Oana de a îşi ucide tatăl, victima Crişan Ioan Înalta Curte reţine că probatoriul administrat în cauză relevă tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale cât şi al activităţilor profesionale şi de afaceri şi dorinţa extremă a inculpatei de a îşi gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri fără constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia.

Aceste tensiuni au apărut urmare a eşecurilor inculpatei Bîlcea Laura Oana de a desfăşura atât profesia de avocat cât şi de a gestiona diferitele firme care au fost înfiinţate în considerarea persoanei sale de către tatăl său ori de a se implica eficient în firmele deţinute de victima Crişan Ioan.

În acest sens sunt declaraţiile martorului Florea Radu, vol. 5 dup, filele 1-2 potrivit cu care victima Crişan Ioan era nemulţumit de faptul că fiica sa, mamă a doi copii minori rezultaţi din căsătoria cu Bîlcea Sergiu, de care divorţase în 2017, nu desfăşura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deşi are calitatea de avocat în Baroul Arad. Cheltuielile curente ale acesteia şi cele privind întreţinerea imobilului în care aceasta locuia cu cei doi copii minori erau suportate de către victimă şi ale martorei Sida Amalia-Ionela (vo5. 5 dup, fila 89) care a relatat că „domnul Crişan a susţinut-o foarte mult pe Laura şi a încercat să o implice în diverse activităţi. Concret a susţinut-o şi în avocatură, ştiu că îi deschisese şi un magazin în piaţă cu profil vânzare peşte, dar din câte ştiu nu a avut succes în nicio activitate, posibil şi că nu s-a implicat. Ştiu că Laura mai încercase şi o afacere cu un loc dejoacă la ferma pe care o deţinea domnul Crişan, dar nu cred că s-a implicat foarte mult nici în această afacere„.

Relevantă este declaraţia martorei Blănaru Alexandra din 15 ianuarie 2024 (vol. 5, filele 44 – 47), persoană care a fost foarte apropiată de inculpata

Bîlcea Laura Oana, în condiţiile în care fiul fostului soţ al martorei a fost prietenul fiicei inculpatei, se vizitau, fiind dese ocaziile în care fie inculpata fie copii acesteia rămâneau la domiciliul martorei, mai mult, chiar a locuit la martoră, context în care cele două au purtat discuţii despre situaţia inculpatei, martora ascultând nemulţumirile şi plângerile acesteia.

Martora a relatat că inculpata îşi dorea să vândă casa în care locuiau, întrucât i se părea că prea mult de lucru cu ea, dar nu putea întrucât nu era pe numele ei. A mai arătat martora că pe la începutul lui 2021, în obsesia ei cu ideea de a scăpa de casă, i-a spus că intenţionează să o incendieze. Relevant din perspectiva caracterului inculpatei este împrejurarea că după un interval scurt de timp a fost abordată de inculpată şi i-a solicitat să o ia la domiciliul său pe fata sa întrucât va face ce i-a spus, întrucât a găsit un băiat care se va ocupa de treabă. Ulterior i s-a spus martorei că a renunţat.

Totodată, martora a susţinut că inculpata voia să se mute într-un apartament cu orice preţ însă nu avea bani să îşi cumpere un imobil, iar tatăl său nu i-ar fi cumpărat, din moment ce îi dăduse casă.

Martora menţionează că victima îi dădea inculpatei 2000 euro pe lună pentru întreţinerea sa şi a copiilor care însă erau insuficienţi.

Martora evocă situaţia că victima Crişan  Ioan era nemulţumită   de

faptul că inculpata nu realiza nimic, deşi avea studii juridice iar pe de altă parte şi inculpata îi reproşa tatălui că nu o susţinea, idee care nu era acceptată de tată, dimpotrivă considera că a susţinut-o şi că o susţine, dar că trebuie să facă şi inculpata ceva.

Relevantă în analiza motivului care a determinat-o pe inculpată să suprime viaţa tatălui său este chiar susţinerea inculpatei în discuţia avută cu martora, respectiv că s-ar fi săturat şi că atunci când va intra în posesia firmei va schimba tot.

Este de remarcat însă că această intenţie a inculpatei intra în contradicţie cu proiectul victimei ca afacerile sale să fie conduse treptat de nepoata sa Bîlcea Alexandra având în vedere inaptitudinile constatate la fiica sa.

Relevantă este şi declaraţia martorei Ardelean Aurora-Elena (vol. 26 – filele 100-101), potrivit căreia: „În toamna sau iarna dintre 2020 şi 2021, reţin asta pentru că domnul Crişan şi Laura purtau haine mai groase, aceştia au avut o discuţie aprinsă în biroul domnului Crişan. Practic, atunci când venea Laura la firmă era clar că s-a întâmplat ceva şi că urmează o discuţie în contradictoriu între ei. Au intrat în biroul domnului Crişan şi au închis uşa, dar pentru că se certau s-a auzit de afară. Domnul Crişan îi spunea Laurei că nu îi va lăsa nimic şi că le va lăsa totul copiilor ei”.

Din conţinutul declaraţiei martorului Budea Marius Valentin (vol. 5, filele 15-16) pot fi extrase informaţii importante în analizarea relaţiei dintre incuplată şi victimă. Astfel, martorul a arătat că „ în ultimele veniri ale lui Crişan la Dumbrava, în timp ce eram la masă împreună cu el, soţia acestuia, naşul acestuia, Crişan a afirmat făcând referire la Laura: <mai bine murea decât să îmi fi făcut asta>. Nu mai reţin exact contextul în care a făcut afirmaţia, cred că discuţia era despre copii. Acesta nu a mai continuat discuţia, posibil şi pentru că a intervenit soţia acestuia care a spus că nu toată lumea poate fi cum vrea el”.

În raport de situaţiile factuale reliefate, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor, apreciem că şi sub aspectul analizat, cel al mobilului comiterii faptei, este întrunit standardul de probaţiune prevăzut de art.223 alin.2 Cod de procedură penală şi de jurisprudenţa CEDO, reliefată în considerentele prezentei încheieri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în conformitate cu dispoziţiile art.226 alin.1 din Codul de procedură penală se constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea celei mai restrictive dintre măsurile preventive, a arestării inculpaţilor, motivat de considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.

1. există probe (fapte principale sau fapte probatorii) din care rezultăsuspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune

Noţiunea de suspiciune rezonabilă trebuie raportată la sensul oferit de jurisprudenţa CEDO referitor la existenţa unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi săvârşit o infracţiune.

Referitor la prima condiţie necesară pentru a dispune arestarea preventivă, Înalta Curte aminteşte că probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze un set de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşat procesul penal a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată. Exigenţa în analiza probelor sporeşte substanţial o dată cu necesitatea stabilirii vinovăţiei persoanei anchetate (aşa cum s-a statuat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauzele Murray contra Regatului Unit, 14310/88, 28 octombrie 1994, Tallat Tepe contra Turciei, 31247/96, 21 noiembrie 2004, Calleja c. Maltei, 5274/01, 7 aprilie 2005).

În cauza de faţă, aşa cum s-a motivat în secţiunea anterioară, s-au administrat, până la momentul formulării propunerii, suficiente mijloace de probă încât să susţină, la nivel de suspiciune rezonabilă, acuzaţiile formulate de procurori.

Acţiunile inculpaţilor, astfel cum au fost descrise anterior, intră în sfera de reglementare prohibitivă a legii penale, constituind infracţiunile de omor calificat în circumstanţe agravante, distrugere şi nerespectarea regimului materiilor explozive, în cazul inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, respectiv, instigare la comiterea acestor infracţiuni, în cazul inculpatei Bîlcea Laura-Oana.

b) există vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 223 alin. 1 sau 2 Cod procedura penală pe baza căreia se constată că privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică

Înalta Curte constată că, potrivit art. 223 alin. 2 Cod procedură penală se poate lua măsura arestării preventive dacă, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului

din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Astfel, infracţiunea de „omor calificat” prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, „distrugere”, prevăzută de art. 253 alin. (4) din Codul penal, „nerespectarea regimului materiilor explozive”, prevăzută de art. 346 alin. (1) Codul penal, sunt infracţiuni dintre acelea cu privire la care art. 223 alin. 2 Cod proc. pen. permite expres luarea măsurii arestării preventive în contextul în care este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce priveşte gravitatea faptelor, se constată că aceasta este una deosebit de ridicată, din perspectiva împrejurărilor comiterii şi a consecinţelor produse, sau care ar fi putut să se producă.

Astfel, se reţine că inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism ca detonator pentru dispozitiv exploziv improvizat, în care au încorporat încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept și l-au plasat în autoturismul victimei, iar la data de 29 mai 2021, ora 06:59, acționând cu premeditare, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se afla la volanul autoturismului într-o parcare, provocându-i decesul. Faptele au fost comise din interes material, la instigarea inculpatei Bîlcea Laura-Oana. Urmare a exploziei și incendiului subsecvent, autoturismul a fost complet distrus iar prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri.

Înalta Curte reține că cei trei inculpaţi nu par a avea bariere psihologice care să le permită să-şi cenzureze conduita, asumând fără rezerve și independent de consecințele grave pe care acțiunile lor le-au prezentat pentru victimă şi chiar pentru alte persoane, dar și pentru propria libertate, comportamente extrem de periculoase.

În ceea ce priveşte condiţia cumulativ cerut a fi întrunită, respectiv declanşarea unei dezordini publice în contextul lăsării în liberate a inculpatului, se reţine faptul că prin cauza CEDO Cîrstea contra României s-a stabilit că este necesară motivarea în concret a luării măsurii preventive, în situaţia invocării pericolului de tulburare a ordinii publice (ce anume ar determina tulburarea publică şi în ce ar consta tulburarea publică), precum şi analizarea posibilitatăţii luării măsurilor alternative. De asemenea, trebuie analizat dacă detenţia preventivă serveşte bunei administrări a actului de justiţie. Nu mai puţin relevant este faptul că în jurisprundenţa sa, Curtea a conchis în sensul că detenţia preventivă trebuie să servească nevoilor anchetei şi nu dorinţei de pedepsire resimţite de public.

Înalta Curte reţine că, în speţă, suprimarea vieţii victimei şi acceptarea punerii în primejdie a integrităţii fizice și a vieții altor persoane reprezintă o consecinţă a infracţiunilor intenţionate care li se impută, că inculpaţii au acţionat fără rezerve și extrem de periculos, că faptele sunt percepute ca atare de populaţie, ca urmare a unei publicități intense, pe fondul consecinţelor grave produse. Prin urmare, în contextul în care statul nu ar lua măsuri ferme pentru

scoaterea din societate a unor astfel de indivizi, populaţia ar fi îndreptăţită să resimtă un sentiment de insecuritate, şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de felul celor imputate inculpaţilor, autorităţilke nu au o reacţie potrivită, menită să înlăture riscul de reiterare a unor fapte asemănătoare.

În mod evident, măsura arestării preventive nu se dispune pentru a satisface aşteptările publicului, ci pentru a-i oferi acestuia un sentiment de protecţie, de securitate, bazat pe eficienţa organelor judiciare în misiunea lor de apărare a valorilor sociale ocrotite de legea penală. În cauză, acţiunile inculpaţilor au fost unele deosebit de grave, iar lăsarea lor în libertate ar conduce la încurajarea adoptării unor astfel de conduite de către alte persoane, justificându-se astfel luarea celei mai severe măsuri preventive privative de libertate împotriva lor.

Plasarea în arest preventiv este măsura preventivă cea mai severă, care presupune cea mai gravă ingerinţă în dreptul la libertate, suprimând dreptul de mişcare şi plasând individul într-un mediu carceral, măsură care trebuie să răspundă nevoilor celor mai înalte de protecţie a societăţii şi care trebuie dispusă numai în situaţii în care, în funcţie de circumstanţele specifice ale cauzei şi de particularităţile profilului psiho-social al inculpatului, orice alte măsuri s-ar prefigura ca ineficiente. Analizând actele dosarului de urmărire penală, care creionează, la acest moment, situaţia de fapt reţinută mai sus, aceasta este una care reclamă aplicarea măsurii preventive extreme.

O eventuală plasare sub arest la domiciliu sau luarea măsurii controlului judiciar sunt insuficiente, în raport de prevederile art. 202 Cod proc. pen. În acest sens, se reţine că dispoziţiile art.218 Cod proc. pen., stipulează următoarele:

” (1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).

• Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.”

Or, raportat la reperele prevăzute de dispoziţiile penale citate anterior, se reţine că circumstanţele grave ale comiterii faptelor, urmările produse şi cele care ar fi putut să se producă, coordonarea activităţilor celor trei inculpaţi, mobilul acţiunilor lor, sunt de unele de natură a induce o tulburare a ordinii publice, tulburare care nu poate fi preîntâmpinată în contextul în care, pentru săvârşirea respectivelor fapte, aceştia ar fi cercetaţi sub o măsura preventivă mai blândă.

c) arestarea preventivă să fie proporțională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului

penal, a împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni

În lumina considerentelor anterior expuse, Înalta Curte apreciază că măsura arestării preventive, cea mai severă măsură preventivă este proporţională cu gravitatea concretă a faptelor, una ridicată prin prisma împrejurărilor comiterii şi a consecinţelor produse şi cu profilul psihologic al inculpaţilor.

Modul de realizare al omorului, maniera de concepere a acțiunii de ucidere a victimei sunt elemente care definesc nu doar pericolul pentru ordinea publică, în limitarea căruia se impune reacția fermă a organelor statului, ci şi nevoia privării de libertate în scopul asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii de la urmărirea penală şi chiar prevenirii săvârşirii unei altor infracţiuni.

Astfel, în considerarea tuturor argumentelor sus-expuse, Înalta Curte va admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală împotriva încheierii F/DL din data de 24 octombrie 2024 a Curţii de Apel București – Secţia a II-a penală pronunţată în dosarul nr. 6635/2/2024 (3600/2024), privindu-i pe intimaţii inculpaţi Bîlcea Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, va desființa încheierea atacată şi rejudecând:

În baza art. 226 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală va admite propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală cu privire la inculpaţii Bîlcea Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan.

În temeiul art. 204 din Codul de procedură penală rap. la art. 226 din Codul de procedură penală, art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpatei Bîlcea Laura Oana (fiica lui         și , născută la data de

, în Mun. , jud.         , domiciliată în Mun.       , str. , bl.    , et.   , ap.     , jud.         , CNP ), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13.11.2024 până la data de 12.12.2024, inclusiv.