R O M Â N I A CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A II A PENALĂ
Dosar nr. 6635/2/2024 (3600/2024) ÎNCHEIERE F/DL
Şedinţa din camera de consiliu din data de 24.10.2024
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: ALINA PETRONELA MOŞNEAGU
GREFIER: ELENA LAURA NAE
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost reprezentat de procuror Silviu Cernea.
Pe rol se află soluţionarea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpaţilor BULBUC SEBASTIAN ILIE, HORODINCĂ ADRIAN BOGDAN şi BÎLCEA LAURA OANA formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 155/76/P/2021.
La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpaţii:
- Bulbuc Sebastian Ilie, în stare de reţinere şi asistat de apărător ales avocat Trăistaru Nicolae care depune la dosar împuternicirea avocaţială seria B 8216983/24.10.2024 (fila 21); –
- Horodincă Adrian Bogdan, în stare de reţinere şi asistat de apărător ales avocat Chitic Daniel care depune la dosar împuternicirea avocaţială seria B 8754755/24.10.2024 (fila 22);
- Bîlcea Laura Oana, în stare de reţine şi asistată de apărător ales avocat Topor Lorelai Andra care depune la dosar împuternicirea avocaţială seria AR 454770/24.10.2024 (fila 23).
Procedura de citare este legal îndeplinită. Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că au fost înmânate apărătorilor inculpaţilor copii ale referatului Parchetului cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor. Judecătorul de drepturi şi libertăţi le aduce la cunoştinţă inculpaţilor obiectul cauzei şi, în temeiul art. 225 alin. 7 şi 8 C.p.p., acuzaţiile formulate împotriva lor, motivele pe care se întemeiază propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulate de Parchet, respectiv art. 223 alin. 2 C.p.p. şi faptul că se apreciază de către Ministerul Public că ar exista o suspiciune rezonabilă în sensul că inculpaţii ar fi comis infracţiunile de care sunt acuzaţi şi că privarea lor de libertate ar fi necesară pentru înlăturarea unui pericol pentru ordinea publică dar şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal; de asemenea, le aduce la cunoştinţă inculpaţilor că au dreptul de a nu da nicio declaraţie, atrăgându-le atenţia că tot ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor. Inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie arată că nu doreşte să dea declaraţie, întrucât nu a luat legătura cu apărătorul său. Inculpatul Horodincă Adrian Bogdan arată că nu doreşte să dea declaraţie. Inculpata Bîlcea Laura Oana arată că nu doreşte să dea declaraţie. Judecătorul de drepturi şi libertăţi, nefiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana. Reprezentantul Ministerului Public învederează că inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana au fost propuşi pentru arestare preventivă prin referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică pentru săvârşirea infracţiunilor pe care judecătorul de drepturi şi libertăţi le-a lecturat în şedinţa de judecată şi care, în opinia sa, sunt grave. 1 Li s-a adus la cunoştinţă acuzaţia, au calitatea de inculpaţi, astfel că Parchetul apreciază că, faţă de probatoriul administrat în prezenta cauză, sunt întrunite toate condiţiile pentru a se dispune arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile a fiecăruia dintre cei trei inculpaţi pentru săvârşirea acestor infracţiuni, respectiv a infracţiunilor de instigare la omor calificat cu premeditare şi din interes material, instigare la infracţiunea de nerespectare a regimului substanţelor explozibile şi infracţiunea de instigare la distrugere calificată în ceea ce o priveşte pe inculpata Bîlcea Laura Oana, precum şi infracţiunile de autorat la aceste fapte, respectiv omor calificat, nerespectarea regimului substanţelor explozibile şi distrugere calificată prin incendiere în sarcina inculpaţilor Horodincă Adrian Bogdan şi Bulbuc Sebastian Ilie. Consideră că probele administrate în cursul urmăririi penale la care se referă şi propunerea de arestare preventivă în mod direct şi toate cele care rezultă din dosarul de urmărire penală se încadrează în nivelul de probaţiune prevăzut de art. 202 alin. 1 şi art. 223 alin. 2 C.p.p., respectiv probe şi indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă, astfel cum a fost calificată şi de jurisprudenţa CEDO, privind săvârşirea unor infracţiuni grave, cum sunt cele din prezenta cauză şi pentru care legea permite şi prevede măsura arestării. De asemenea, apreciază că pentru fiecare dintre inculpaţi sunt întrunite cerinţele proporţionalităţii şi necesităţii acestei măsuri şi anume, măsura este necesară pentru a asigura buna desfăşurare a urmăririi penale, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, pentru finalizarea urmăririi penale cu o soluţie legală faţă cei trei inculpaţi, pentru a se determina întreg cadrul în care au fost săvârşite infracţiunile pentru care Parchetul a formulat propunerea şi s-a pus în mişcare acţiunea penală, pentru a împiedica sustragerea inculpaţilor de la urmărire penală, cu precizarea că unul dintre ei a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dar şi pentru a se evita ca aceştia să ia legătura între ei sau cu alte persoane care ar putea influenţa bunul mers al anchetei penale. Are în vedere şi gravitatea infracţiunilor, în special a infracţiunilor de omor calificat şi instigare la această faptă pentru care este prevăzută pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, respectiv pedeapsa închisorii de 7 ani, limita maximă. Pentru aceste motive, apreciază că este îndeplinit atât criteriul gravităţii pedepsei, cât şi criteriul pericolului concret pentru ordinea publică. În ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, apreciază că acesta nu rezultă doar din limitele de pedeapsă mari prevăzute de legiuitor pentru aceste fapte, ci şi din modul în care au avut loc infracţiunile, cu precizarea că situaţia de fapt este expusă pe larg în cuprinsul referatului Parchetului. În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat este dovedit cu probele din dosar, care au fost explicitate în cuprinsul referatului şi anume faptul că în anul 2021 inculpata Bîlcea Laura Oana i-a instigat pe în mod direct pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi în mod direct şi indirect, prin intermediul coinculpatului Bulbuc Sebastian Ilie, pe inculpatul Horodincă Adrian Bogdan să săvârşească infracţiunea de omor asupra tatălui acesteia, victima din prezenta cauză, numitul Crişan Ioan. Consideră că prin anchetă s-a stabilit, dincolo de limita suspiciunii rezonabile bazată pe probe şi indicii temeinice, că inculpaţii au acţionat din interes material şi cu premeditare. Aceste noţiuni, care sunt calificate de legiuitor drept variante agravante ale infracţiunii de omor, coexistă şi nu se înlătură reciproc. Inculpata a acţionat din interes material, deoarece, aşa cum se indică şi în referat, impulsul care a determinat-o să apeleze la „serviciile” inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie este cel legat de intrarea în posesia unei sume considerabile de bani, lucru care s-a şi întâmplat în urma decesului tatălui său, victima Crişan Ioan. Totodată, premeditarea rezultă din modul în care au fost planificate lucrurile şi este atestată atât de cele întâmplate anterior datei de 29.05.2021, când a avut loc evenimentul în urma căruia a deceda victima Crişan Ioan, cât şi de probele şi indiciile ulterioare acestei fapte, respectiv de întreg contextul ce a urmat şi care este documentat de aspectele rezultate din 2 punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, dar şi de înscrisurile de la dosar, inclusiv declaraţiile martorilor şi ale celorlalte persoane audiate. Dintre declarațiile martorilor, dincolo de cele punctate şi expuse clar şi concis în referat, invocă declaraţia martorului Lind, aflată în volumul 2 din dosarul de urmărire penală, o persoană cu privire la care există suspiciunea că ar fi complice la fapta săvârșită de inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, în sensul că le-a procurat acestora dispozitivul cu care au pus în executare, în mod concret, intenția de a ucide victima. Pe parcursul a aproximativ 8-10 file, numitul Lind, fiind audiat ca suspect, a arătat modul în care a fost abordat, în care a acţionat şi au apelat la dânsul, că le-a dat acel dispozitiv inculpaților Horodincă Adrian Bogdan și Bulbuc Sebastian Ilie. De asemenea, numitul Lind a detaliat în mod concret dispozitivul și modul în care acționa, dar şi faptul că cei doi inculpaţi şi martorul s-au dus la periferia municipiului Arad și au testat acele substanțe explozibile care au fost și folosite ulterior. A mai detaliat şi telefonul pe care i l-au dat inculpații, telefon care l-a înlocuit pe cel pe care suspectul Lind îl folosise ulterior la prototipul de dispozitiv pe care l-a înmânat inculpaților. Învederează că cei doi inculpaţi, în special, aveau o relație mai apropiată cu Seba, adică cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care i-a furnizat telefonul Alcatel achiziţionat cu două zile înainte, aspect documentat prin probatoriu. A montat acel telefon la dispozitivul artizanal pe care l-a conceput pentru detonare şi practic, printr-un apel telefonic, dispozitivul se conecta, nefiind necesar cu un prezumtiv interlocutor să răspundă. Iniţierea unui apel declanşa impulsul care arunca în aer încărcătura explozivă, ceea ce s-a şi întâmplat. Totodată, pe baza imaginilor şi a listingurilor, respectiv a elementelor obţinute prin autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, este documentată prezenţa celor doi inculpaţi de sex masculin, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, în perimetrul în care fusese parcată iniţial, cu o seară înaintea faptei, maşina victimei Crişan Ioan. Acest aspect demonstrează faptul că cei doi inculpaţi au plasat în acea seară dispozitivul explozibil, pe care îl procuraseră anterior de la suspectul Lind, în habitaclul maşinii pe care urma să o conducă victima Crişan Ioan, cu referire la autoturismul Mercedes cu numărul specificat în anchetă. Martorul Lind a mai precizat că cei doi inculpaţi aveau şi cunoştinţe de mecanică, astfel că nu le-ar fi fost greu să plaseze în habitaclu acest dispozitiv. Locul unde a fost amplasat efectiv şi anume în spatele scaunului şoferului, cel din stânga, denotă faptul că nu putea fi descoperit cu uşurinţă, la o simplă deschidere a uşii. La instigarea directă asupra inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie şi directă, respectiv indirectă asupra inculpatului Horodincă Adrian Bogdan de către inculpata Bîlcea Laura Oana s-a executat, în fapt, intenţia infracţională, care a fost premeditată de cei trei inculpaţi, iar în dimineaţa zilei de 29 mai 2021, la ora 06:59, a avut loc evenimentul, în parcarea unui hipermarket Profi. În opinia sa, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă, în primul rând, din locul unde s-a întâmplat evenimentul, respectiv în parcarea unui hipermarket. Chiar dacă era ora 7 dimineaţa, din imaginile de la dosar, dar şi din cele mediatizate de mass-media, rezultă că imediat după ce a dat în spate autoturismul pentru a porni efectiv a avut loc explozia, în zonă fiind multe maşini dar puteau să fie şi pietoni, trecători. Nu are importanţă faptul că supermarketul nu era deschis la acea oră. Pentru aceste motive, consideră că pericolul concret pe care fapta în sine l-a avut este unul deosebit de mare, iar modalitatea în care cele trei persoane au acţionat denotă o agravare a acestui pericol care, în raport de modalitatea în care s-au derulat evenimentele, este posibil să se desfăşoare şi pe viitor dacă inculpaţii ar fi lăsaţi în libertate sau supuşi unei măsuri preventive mai blânde, alta decât arestul preventiv. Învederează că la dosar sunt toate probele şi indiciile temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi, că este descris în mod concret, coerent şi ancorat în probe concrete şi mobilul faptei care a determinat-o pe inculpata Bîlcea Laura Oana să apeleze la „serviciile” inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan pentru a pune în executare intenţia infracţională. Este stabilită şi varianta agravantă a premeditării, în sensul că a existat un interval de timp suficient, astfel 3 cum a statuat şi criteriologia penală pentru existenţa acestui element agravant. Acestea fiind îndeplinite, acţiunea de ucidere este dovedită, având loc decesul victimei. De asemenea, consideră că sunt întrunite şi condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale celorlalte două infracţiuni, respectiv distrugere prin incendiere, distrugere calificată în sensul că explozia autoturismului Mercedes a condus, în mod evident, la punerea în pericol a bunurilor aflate în preajma sa, legiuitorul prevăzând sintagma de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri. Menţionează că prin expertizele indicate în dosar s-a dovedit că dispozitivele folosite pentru explozie sunt din categoria materialelor explozibile, fiind specificat şi regimul din care fac parte, iar efectul lor a fost evident, vizibil, explodând maşina şi având loc decesul victimei. Cu privire la periculozitatea faptei şi la comportamentul ulterior al celor trei persoane, arată că s-a specificat ce s-a întâmplat în patrimoniul acestora. Astfel, inculpata Bîlcea Laura Oana, imediat după ce a obţinut certificatul de moştenitor, a retras din contul bancar aparţinând defunctului aproximativ 100.000 euro, o sumă importantă în raport de veniturile pe care aceasta, împreună cu familia, le avea anterior. De asemenea, a pus în vânzare trei imobile, case şi teren, fiind specificată valoarea în euro şi în lei, sume la fel de importante. Ulterior, a pus în vânzare şi alte imobile care nu sunt încă valorificate. Inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan sunt documentaţi în ceea ce priveşte achiziţiile ulterioare de bunuri care contrastează, în mod evident, în opinia sa, cu situaţia materială pe care o aveau înaintea săvârşirii infracţiunii. Dacă în prima parte a anului 2021 şi anterior aveau o situaţie materială precară sau la limita normalului, ulterior săvârşirii faptei, îşi renovează case, achiziţionează autoturisme pentru care au achitat anumite preţuri şi au un comportament ce denotă că au dobândit un statut social mai bun şi au cheltuit bani pe care anterior nu îi aveau şi pe care nici nu îi puteau justifica prin documente, cum ar fi contracte de muncă sau alte activităţi care pot fi remunerate. În ceea ce priveşte comportamentul inculpaţilor după săvârşirea infracţiunii, precizează că dacă fapta a avut loc la ora 07:00, prin detonare, inculpatul Horodincă Adrian Bogdan şi-a rezervat bilete la autocar, pentru a părăsi ţara, la ora 14:00 şi a plecat din România chiar în ziua săvârşirii faptei. Chiar dacă în privinţa inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie nu s-a documentat că ar fi plecat, prin declaraţia suspectului Lind s-a atestat faptul că acesta s-a tuns, în sensul că şi-a schimbat radical înfăţişarea. Dacă anterior inculpatul avea o coadă de păr la care ţinea, conform declaraţiei suspectului, în ziua de luni subsecventă faptei a mers la acelaşi frizer, respectiv la numitul Lind şi s-a tuns, renunţând la această podoabă capilară, în opinia sa, chiar în contextul săvârşirii faptei, pentru a fi mai greu descoperit de autorităţi. Periculozitatea inculpatei Bîlcea Laura Oana, chiar dacă nu a desfăşurat acţiuni de genul celor săvârşite de ceilalţi doi inculpaţi, respectiv să fugă din ţară sau să îşi schimbe aspectul, rezultă din modalitatea în care a conlucrat sau a intrat în legătură cu organele de anchetă. Iniţial, inculpata Bîlcea Laura Oana a avut calitatea de martor şi apoi de persoană vătămată şi în dosar este documentată prin procese-verbale şi înscrisuri atitudinea sa, modul în care s-a raportat la anchetă. Menţionează că în majoritatea covârşitoare a cazurilor în care o persoană din familie decedează rudele acesteia nu sunt refractare şi doresc să se realizeze o anchetă concretă care să se finalizeze cu descoperirea făptuitorilor. În schimb, din actele dosarului, rezultă că inculpata a avut o atitudine refractară şi de nepăsare faţă de rezultatul anchetei. Atitudinea ulterioară, care reiese din supravegherea ambientală şi este parţial expusă în referatul Parchetului, denotă o atitudine mai mult decât indiferentă faţă de rezultatul anchetei şi că inculpata a profitat de moartea tatălui său, obţinând astfel interesul material pe care şi l-a dorit dinainte de săvârşirea infracţiunii în această modalitate. Are în vedere şi aspectele legate de comportamentul inculpaţilor după demararea investigaţiilor, în sensul că aceştia cunoşteau din surse indirecte că se derulează ancheta. Nu este relevant că aceştia, ca persoane fizice, erau sau nu vizaţi, chemaţi ca suspecţi sau audiaţi ca martori, ci prezintă importanţă faptul că la nivelul municipiului Arad se cunoştea că se 4 desfăşoară o anchetă amplă şi că vin „cei de la Bucureşti să facă ancheta”. Aşadar, interesul era crescut. În cuprinsul referatului sunt indicate paginile din care rezultă aceste aspecte, precum şi declaraţiile sau procesele-verbale de exploatare a datelor obţinute din mandatele de supraveghere tehnică, comportamentul acestora de ştergere a unor date prin intermediul unor persoane interpuse din cadrul familiei şi nu numai, ori între ei pentru a-şi stabili anumite poziţii. Învederează că majoritatea volumelor dosarului de urmărire penală cuprind versiuni iniţiale de anchetă şi pistele pe baza cărora s-a încercat a se verifica fapta respectivă, iar nu probele propriu-zise referitoare la cei trei inculpaţi. Dacă în versiunile iniţiale de anchetă se considera că victima Crişan Ioan putea fi asasinată de către contrabandişti, parteneri de afaceri sau persoane care aveau interesul să îi preia afacerea, ulterior ancheta a dovedit că nu a existat niciun element de acest gen. Mai arată că în referatul Parchetului nu s-a menţionat faptul că, aşa cum rezultă din procesele-verbale de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică şi din efectuarea percheziţiilor informatice autorizate de instanţă, la locul crimei a fost descoperit telefonul mobil aparţinând victimei Crişan Ioan din care au fost recuperate toate datele. Telefonul mobil avea instalată o aplicaţie care înregistra automat toate convorbirile pe care victima le purta iar memoria sa internă a stocat un volum de date aferent unei perioade de aproximativ o lună anterior săvârşirii faptei. Din analiza tuturor convorbirilor nu a rezultat niciun element în sensul că persoana vătămată ar fi avut relaţii de duşmănie sau că ar fi încercat cineva să o omoare cu atât mai mult cu cât uciderea sa a fost intempestivă. În opinia sa, dacă victima Crişan Ioan ar fi vrut să se ascundă de cineva deoarece avea afaceri obscure, ar fi făcut-o până să fie ucis. Or, telefonul păstra urmele acelor convorbiri purtate integral însă cel puţin din cele din ultima lună nu rezultă aşa ceva. Reiese că victima nu a avut relaţii de duşmănie cu parteneri de afaceri sau alte lucruri de acest gen. Astfel, versiunea asasinării victimei din interes material şi cu premeditare de către cele trei persoane este ancorată în probe şi în opinia sa, există probe şi indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că cei trei inculpaţi au săvârşit faptele. Apreciază că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile prevăzute de art. 202 alin. 1 şi art. 223 alin. 2 C.p.p. şi solicită arestarea preventivă pentru 30 de zile a inculpaţilor Bîlciu Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan. Apărătorul ales al inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 223 C.p.p. pentru arestarea preventivă a inculpatului şi solicită respingerea propunerii Parchetului ca neîntemeiată. Precizează că procurorul de şedinţă face referiri nepermise, în opinia sa, la situaţii care nu sunt prezentate în referatul cu propunerea de arestare preventivă şi face vorbire despre versiuni care se constituie în volumele de urmărire penală. Învederează că suspiciunea rezonabilă, potrivit legii şi practicii judiciare în domeniu, trebuie să rezulte din probe, iar nu din indicii pentru arestarea preventivă a unei persoane şi că în dosar nu sunt probe care să stabilească cert vinovăţia inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie, în sensul că acesta ar putea fi autorul infracţiunii de omor, al detonării cu un dispozitiv exploziv care a avut loc la data de 29.05.2021. Şi în sensul art. 97 C.p.p. apreciază că nu sunt probe care să stabilească existenţa, în elementele constitutive, ale infracţiunilor de omor calificat şi complicitate la infracţiunile de distrugere şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi, în mod cert, care sunt persoanele care au săvârşit faptele precum şi împrejurările concrete necesare pentru justa soluţionare a încadrării juridice şi aflării adevărului în cauză. Invocă dispoziţiile art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora constituie discriminare aplicarea unui tratament, unui regim juridic diferit unor situaţii similare, fără existenţa unor diferenţieri obiective. Semnalează că faţă de suspectul Lind Florin Alexandru nu s-a dispus măsura preventivă a reţinerii şi nu s-a făcut propunere de arestare preventivă. Astfel, este un tratament inegal din punct de vedere al măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţii implicaţi în cauză, cu consecinţe profund injuste. Sub aspectul incidenţei principiului egalităţii de tratament juridic 5 este greu de acceptat ca unii dintre inculpaţi să fie judecaţi în stare de libertate, iar alţii în arest preventiv câtă vreme situaţia lor judiciară este identică. Precizează că măsura arestării preventive nu are natura juridică a unei pedepse şi că suspiciunea rezonabilă că a fost comisă infracţiunea de omor deosebit de grav nu se poate baza decât pe probe. Or, în referatul cu propunerea de arestare preventivă se prezintă o versiune, se insistă pe retragerea unei sume de bani, însă – în opinia sa – este dreptul părţii să dispună cum vrea de banii săi, să îi retragă numerar, plătind un comision în acest sens. Arată că legislaţia procesual penală română nu defineşte noţiunea de suspiciune rezonabilă, însă jurisprudenţa CEDO, care se aplică, face referire la existenţa unor date şi informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial despre posibilitatea ca persoana investigată să fi comis infracţiunea de care este acuzată. În opinia sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate fi convins că inculpatul a improvizat dispozitivul cu exploziv care a dus la decesul regretabil al victimei Crişan Ioan. Solicită instanţei să dea eficienţă jurisprudenţei interne şi doctrinei în materie şi să aibă în vedere că au trecut trei ani de la comiterea atentatului, perioadă în care inculpatul nu a săvârşit alte fapte penale, că acesta are o familie consolidată şi doi copii în creştere şi întreţinere. În ceea ce priveşte atitudinea de negare a comiterii infracţiunilor manifestată de inculpat, arată că este dreptul persoanei să nu se autoincrimineze. De altfel, în dreptul procesual penal român acuzatul are dreptul la tăcere fie şi din poziţia de suspect sau de inculpat. Apreciază că în dosar nu există probe sau suspiciunea rezonabilă care să releve predispoziţia inculpatului de a comite fapte antisociale, fapte penale şi solicită respingerea propunerii de arestare preventivă. În subsidiar, solicită instanţei să aprecieze dacă se impune măsura preventivă a controlului judiciar. Apărătorul ales al inculpatului Horodincă Adrian Bogdan precizează că doreşte să aducă o critică modului în care a fost administrată justiţia în această seară înainte de a formula concluzii asupra cererii Parchetului. Învederează că dosarul de urmărire penală are 54 de volume, că a fost înaintat cel puţin de la ora 17:00 şi, deşi au făcut cereri repetate pentru a avea acces şi studia referatul şi poate şi dosarele, nu a avut acces la dosar, motiv pentru care consideră că este evidentă atingerea adusă dreptului legitim de apărare, apărare care trebuie să fie concretă şi efectivă. Solicită respingerea propunerii Parchetului şi precizează că achiesează în totalitate la concluziile formulate de antevorbitorul său. Menţionează că art. 223 C.p.p. prevede că măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii. Prima condiţie care trebuie analizată este dacă există probe – sunt 54 de volume iar apărarea nu are cunoştinţă ce se află în ele, nu ştie dacă instanţa a avut acces la aceste 54 de volume şi timpul necesar pentru a le studia. O prezumţie rezonabilă ar fi că nu a fost timpul necesar. Pentru aceste motive, apărarea trebuie să se limiteze la descrierea unei fapte abominabile, realizată de la jumătatea paginii trei până la primele paragrafe ale paginii şase din referatul Parchetului, descriere care conţine şi repetări. Învederează că nu există nicio probă directă care să îl pună în legătură pe inculpatul Horodincă Adrian Bogdan cu această faptă şi că elementul central al acuzării, cel puţin la acest moment, pare a fi o declaraţie a numitului Lind Florin Alexandru, suspect, complice, care nu este citat. În schimb, dintr-o declaraţie absolut lipsită de sens a unui avocat din Arad au fost cuprinse citate la pagina 4. Nu se arată ce a susţinut dl Lind, dar se indică în referat că cei doi, la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49 – 23:51, sunt localizaţi în raza de acoperire a releului GSM care deserveşte domiciliul victimei Crişan Ion şi implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia. Un element care, singur, nu spune nimic. Acest element trebuia să fie 6 coroborat cu probe care trebuiau descrise în referat. Se face vorbire despre nişte camere, dar nu se indică unde, cum, pe ce străzi. Precizează că în timpul pledoariei reprezentantului Ministerului Public a verificat unde locuia victima – cartierul Micălaca şi unde locuieşte inculpatul – str. Crângului. Cel mai depărtat punct din cartierul Micălaca faţă de str. Crângului este la 2,2 km, cu menţiunea că nu cunoaşte unde era situată reşedinţa victimei în cartierul Micălaca. Mai arată că nu s-a pus la dispoziţie harta şi poziţionarea releului cu indicarea căruia dintre ele – cel de la nord, de la est, de la vest de cartierul Micălaca, deoarece sunt mai puţin de 2 km între domiciliul suspectului şi fostul domiciliul al victimei. Se întreabă dacă există posibilitatea ca acelaşi releu care deservea domiciliul victimei să deservească şi zona domiciliului suspectului Horodincă Adrian Bogdan. În opinia sa, da, deoarece releul are o rază mai mare de 1000 metri. Se mai susţine că împreună s-au jucat cu o petardă, dar fără să fie redată depoziţia numitului Lind. Acesta este elementul – l-am prins, fiind în acel areal. Menţionează că argumentaţia expusă pe două pagini şi jumătate este rezultatul a trei ani de muncă şi că după această perioadă scursă de la abominabila faptă Parchetul susţine că i-a prins pe unii care erau în aceeaşi rază a celulei telefonice şi care se cunoşteau cu fiica victimei. Nu există nicio înregistrare sau martor care să îl fi văzut pe inculpat că a intrat şi a pus explozibil. Nu există o filmare sau o filmare din zonă în care să se vadă pachetul care fi putut conţine explozibil. Nimic, după trei ani. Dacă aceste rezultate erau la un interval de trei săptămâni după săvârşirea faptei se putea considera că s-au grăbit, că este o faptă gravă pentru care legea prevede chiar şi detenţiunea pe viaţă, dar pentru făptuitor, pentru vinovat, nu pentru nişte vinovaţi care par a fi vinovaţi de serviciu. Este prima oară când îl vede pe inculpat, dar această părere este fundamentată pe lipsa dovezilor invocate de Parchet după trei ani. Se mai face referire la nişte camere şi la faptul că victima a plecat acasă la ora 06:43. Se întreabă care este elementul de relevanţă. Cum se face că persoana despre care se spune că a fabricat explozibilul, faptă în sine de o gravitate fără precedent, dacă ea însăşi a mărturisit acest lucru, nu se află în această sală? De unde ar putea să ştie că nu persoana care a recunoscut că a fabricat explozibilul este cea care a mers acolo? Există vreun element care să îl scoată pe acesta din discuţie? Nu. În schimb, este un element de suspiciune majoră că această persoană nu se află în sala de judecată. Arată că pe parcursul discuţiilor îşi dă seama de absurdul situaţiei. Există două persoane despre care se susţine că au plasat un explozibil, dar fără vreo probă tangibilă şi o persoană care a fabricat un explozibil, care poate să fabrice altul chiar în acest moment şi care se află în libertate. Persoana care este, într-adevăr, periculoasă şi care ar putea face chiar în acest moment un alt explozibil este acasă. În opinia sa, nimic nu se leagă. Şi lucrul care sigur nu se leagă este cel cu privire la pericolul social concret, după trei ani. În mod cert, opinia publică este revoltată după o asemenea faptă, însă nu opinia publică este în discuţie, ci pericolul concret. Precizează că art. 223 C.p.p. face referire la pericolul concret şi se întreabă unde este pericolul concret când lipsa sa a fost probată în trei ani. Nu există posibilitatea, iminenţa săvârşirii unei alte infracţiuni, deoarece nu există elementele care să facă să se creadă că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a săvârşit o infracţiune. Dar există elemente concrete care dovedesc că inculpatul nu este un pericol public, un pericol concret. Nu este un pericol şi precizează că elementul cert care probează lipsa pericolului social îl reprezintă trecerea timpului. Sunt trei ani şi s-ar fi ştiut dacă inculpatul ar mai fi săvârşit vreo faptă. Nu au mai sărit în aer maşini, nu este un terorist neprins. Consideră că este un dosar încropit, cu o descriere a faptei pe o pagină şi jumătate care conţine şi repetări şi cu titlu de exemplu, arată că la pagina 5, paragrafele 3 şi 4 redau acelaşi aspect, cel cu celula, care a fost demontat acum de apărare, fără să fie din Arad. Asta este tot, după trei ani. Reiterează faptul că nu se discută despre infracţiune, ci despre cei care se presupune că au săvârşit-o şi despre felul în care aceştia urmează să fie judecaţi. 7 După trei ani nu există niciun element din care să rezulte că inculpatul a fugit ori s-a ascuns, încearcă să influenţeze alţi participanţi, exercită presiuni asupra persoanelor vătămate (nu se mai poate în cauză) sau există suspiciunea rezonabilă că după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune. Nu există niciun astfel de element. În opinia sa, sunt două condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o faptă şi existenţa uneia dintre celelalte situaţii. Se întreabă care este cealaltă situaţie. Pericolul concret – e dovedit că nu există. Scandalul public – nu figurează în Codul de procedură penală, care este de strictă aplicare. Apreciază că trebuie verificat cu stricteţe dacă sunt întrunite condiţiile, că nu se poate, pe baza unui volum de maculatură, să se ia măsuri privative de libertate şi că cele 54 de volume trebuiau să se regăsească, sintetizat, în referatul Parchetului, iar nu în cuprinsul a două pagini şi jumătate după trei ani. Aceste aspecte denotă că nu există probe şi că nu s-a putut face o legătură directă între presupusa faptă reţinută în sarcina inculpatului şi decesul victimei. Singura legătură este cea cu martorul necitat, care a confecţionat bomba şi care se află în libertate. De asemenea, consideră că punctele subsecvente de la lit. a la lit. d nu sunt întrunite, că Parchetul nu arată care este situaţia concretă dintre aceste patru puncte şi că pericolul concret nu există, fiind singura chestiune certă la acest moment. Precizează că timp de trei ani suspecţii, inculpaţii nu au mai săvârşit nicio altă faptă. Învederează că legea procesual penală a lăsat posibilitatea ca şi opinia publică să fie alinată în îngrijorarea ei că nu s-ar face justiţie şi, în opinia sa, nu s-ar face justiţie dacă inculpaţii ar fi arestaţi preventiv în lipsa unor probe. Opinia publică nu are cum să cunoască acest aspect. Mai arată că în Codul de procedură penală sunt prevăzute şi alte măsuri preventive, tot privative de libertate, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Pentru nişte persoane acuzate de infracţiuni foarte grave, dar care timp de trei nu au săvârşit nicio faptă penală, o asemenea măsură pare mai mult decât justificată. Pentru aceste motive, solicită respingerea cererii Parchetului ca nefondată şi neîntemeiată şi punerea în libertate a suspectului Horodincă Adrian Bogdan. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai blândă, care să confirme lipsa de activitate infracţională a inculpatului din ultimii trei ani, cum ar fi măsura preventivă a arestului la domiciliu sau, şi mai justificată faţă de completa lipsă de probe dar şi de pericolul social concret, măsura preventivă a controlului judiciar, care este justificată pentru acest dosar astfel cum a fost conturat, cel puţin prin referat. Apărătorul ales al inculpatei Bîlcea Laura Oana consideră că prezenta cauză nu poate fi soluţionată în acest moment în mod corect raportat la lipsa unei apărări concrete a inculpaţilor ţinând seama de timpul extrem de scurt şi de volumul complex al urmăririi penale, dar şi de imposibilitatea avocaţilor de a studia sau cel puţin de a avea cunoştinţă de o parte din piesele şi actele dosarului de urmărire penală. Inclusiv referatul cu propunerea de arestare preventivă l-au răsfoit cu toţii anterior şi, în opinia sa, dreptul la apărare a fost grav afectat în prezenta cauză. În ceea ce priveşte propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de arestare preventivă a inculpatei Bîlcea Laura Oana, formulată în baza art. 224 alin. 1 C.p.p., solicită respingerea propunerii, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 raportat la art. 202 C.p.p., neexistând în cursul urmăririi penale probe concrete din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunile grave de care este acuzată. Apreciază că nu se justifică luarea unei măsuri preventive faţă de inculpată în cauză raportat la precaritatea probelor prezentate la acest termen prin referatul Parchetului, probe pe care apărarea nu le cunoaşte în totalitate. Deşi în referat se face vorbire doar despre probe aflate la dosar încă din anii 2021 – 2022, propunerea de arestare şi schimbarea calităţii din persoană vătămată în suspect şi ulterior, inculpat s-au realizat abia în anul 2024, cu o întârziere de doi ani, cu toate că nu se face referire la nicio probă nouă din această perioadă de timp.
Solicită să fie avută în vedere şi trecerea timpului, factor care conduce la ideea că este lipsită de eficienţă aplicarea unei măsuri preventive atât de restrictive cum este arestarea preventivă raportat la data săvârşirii pretinsei fapte de natură penală, respectiv anul 2021. Nu poate fi minimalizat impactul social, însă, cu toate acestea, este evident faptul că există suspiciuni în ceea ce priveşte buna-credinţă şi corectitudinea efectuării urmăririi penale raportat la momentul când au fost culese presupusele probe şi momentul în care a intervenit schimbarea calităţii din persoană vătămată în suspect. Invocă jurisprudenţa CEDO în materie pentru a nu fi înfrânt principiul prezumţiei de nevinovăţie pe parcursul întregului proces penal şi solicită să se constate că privarea de libertate a inculpatei nu satisface standardul de proporţionalitate al măsurii preventive cu scopul urmărit prin luarea acesteia, scop care poate fi atins în acest caz fără aplicarea vreunei măsuri preventive. Învederează caracterul extraordinar al măsurii arestării preventive, cu precizarea că practica europeană în materie este generoasă sub acest aspect consemnând mereu că privarea de libertate a unei persoane constituie o gravă derogare de la principiile libertăţii individuale şi de la prezumţia de nevinovăţie. Precizează că inculpata s-a prezentat ori de câte ori a fost citată în acest dosar în calitate de martor, de persoană vătămată, că a fost audiată de mai multe ori de organele de urmărire penală, că nu s-a sustras niciodată, că a dat toate informaţiile şi a pus la dispoziţie toate documentele solicitate. Chiar inculpata a depus documente cu privire la succesiune şi la toate vânzările care au avut loc ulterior dezbaterii succesiunii. Se face vorbire în referat despre faptul că după dezbaterea succesiunii a fost retrasă, în numerar, suma de 100.000 euro şi că au fost vândute mai multe bunuri însă, în opinia apărării, acesta este un drept, deoarece inculpata avea calitatea de succesor alături de mama sa şi toate aceste bunuri au fost vândute în mod legal de ambele. Nu reiese că banii proveniţi din vânzări sau ridicaţi în numerar au fost destinaţi celorlalţi doi inculpaţi ci, dimpotrivă, rezultă contrariul, deoarece se arată că după săvârşirea presupusei infracţiuni cei doi coinculpaţi şi-au achiziţionat unul un imobil în valoare de 5.000 euro, iar celălalt un autoturism în valoare de 4.000 euro. În opinia sa, referatul cu propunerea de arestare preventivă trebuie analizat cu atenţie de judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru a sesiza că sunt doar presupuneri, discuţii, declaraţii ale unor martori care au arătat că inculpata nu avea o relaţie foarte bună cu tatăl său. Parchetul susţine că inculpata a pus două persoane să monteze o bombă, să pună în pericol viaţa altor persoane însă consideră că este greu de crezut că aceasta ar fi fost capabilă de aşa ceva dar şi că ceilalţi doi inculpaţi ar fi fost capabili de astfel de lucruri raportat la pregătirea lor educaţională, la felul cum au fost descrişi în sensul că erau muncitori, că aveau venituri reduse. Acest gen de premeditare şi planificare a unei cauze presupune un alt tip de persoane decât inculpaţii. Învederează că inculpata nu s-a sustras de la cercetarea penală, că nu este cunoscută cu antecedente penale, că este o persoană onestă, bine integrată în societate, că este avocat, are doi copii din care unul minor şi că nu există niciun risc dacă ar fi lăsată în libertate. În opinia sa, acestea sunt argumente suficiente pentru a exista siguranţa că inculpata nu se va erija de la procedurile specifice fazei de urmărire penală şi solicită respingerea propunerii de luare a vreunei măsuri preventive. Din analiza atomizată a aspectelor anterior învederate rezultă că inculpata solicită continuarea procedurilor judiciare din faza de urmărire penală fără a se lua vreo măsură preventivă asupra sa, luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate având, în opinia sa, raportat la modalitatea de redactare a referatului, valoarea unei condamnări anticipate. Pentru aceste motive, consideră că scopul procesului penal poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatei şi solicită respingerea propunerii Parchetului. În subsidiar, solicită dispunerea unei măsuri preventive mai blânde raportat la probele prezentate, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar, care ar garanta desfăşurarea în bune condiţii a urmăririi penale, inculpata fiind cea care a pus la dispoziţie documente şi a dat declaraţii de fiecare dată când i s-a solicitat. 9 Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea propunerii Parchetului. Inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de adăugat. Inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de adăugat. Inculpata Bîlcea Laura Oana, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de adăugat. Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine cauza în pronunţare.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată că: La data de 24.10.2024, pe rolul acestei instanţe a fost înregistrată sub nr. 6635/2/2024 (3600/2024) propunerea formulată de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală prin care s-a solicitat luarea de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curții de Apel București a măsurii arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 24 octombrie 2024 şi până la data de 22 noiembrie 2024 inclusiv, a inculpaților:
BULBUC SEBASTIAN ILIE, fiul lui , născut la data de , în mun. , jud. Arad, domiciliat în , CNP , legitimat cu cartea de identitate CI seria nr. , emisă la de S.P.C. ARAD, JUD. ARAD, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal;
HORODINCĂ ADRIAN BOGDAN, fiul lui , născut la data de , în mun. Arad, jud. Arad, domiciliat în , jud. , CNP , legitimat cu cartea de identitate CI seria nr. , emisă la de S.P.C. ARAD, JUD. ARAD, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal;
BÎLCEA LAURA-OANA, fiica lui , născută la data de 25.05.1980, în , domiciliată în mun. , jud. , C.N.P. , legitimată cu cartea de identitate CI seria nr. , emisă la de SPC ARAD, JUD. ARAD, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. 10 În considerentele referatului s-a arătat că pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a fost înregistrat sub nr. 341/P/2021 procesul verbal de sesizare din oficiu cu privire la faptul că în dimineața zilei de 29.05.2021, în jurul orei 07:00, a avut loc o explozie a unui autoturism marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare AR-14-RXK în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu – zona Lebăda din Arad, conducătorul auto identificat ca fiind numitul Crișan Ioan, decedând pe loc. Prin ordonanța din data de 29.05.2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 188 alin. 1 din Codul penal. Prin ordonanța nr. 967/C/2021 din 29.05.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus preluarea dosarului nr. 341/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad în vederea efectuării urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, unde a fost înregistrat sub nr. 155/P/2021. Prin ordonanța din 30 mai 2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de omor în cea de omor calificat, prev. și ped. de art. 188, alin. 189 alin. 1 lit. a din Codul penal, constând în aceea că autori necunoscuți i-au introdus victimei în autoturism un dispozitiv exploziv improvizat, care a fost detonat de la distanță în dimineața zilei de 29.05.2021, în parcarea magazinului Profi din mun. Arad. Prin ordonanța din 10 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, și nerespectarea regimului m7ateriilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal. Prin ordonanța din 16 octombrie 2024 s-a dispus în cauză continuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii de către suspectul Lind Florin Alexandru a infracţiunilor de complicitate la omor calificat, prev. și ped. de art. 48 alin. 1, rap. la art. 188, art. 189 alin. 1 lit. a din Codul penal, complicitate la distrugere, prev. și ped de. art. 48 alin. 1, rap. la art. 253 alin. 4 din Codul penal, nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal. Prin ordonanțele din 22 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale și continuarea urmăririi penale față de suspecții Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan și Bîlcea Laura-Oana. Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bulbuc Sebastian Ilie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Horodincă Adrian Bogdan sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. Prin sentința penală nr. 238/2023, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 9924/55/2022, Judecătoria Arad l-a condamnat pe Horodincă Adrian Bogdan la 1 an, 5 luni, 10 zile închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 193 alin. 2 din Codul penal. Cu urmare, în privința sa sunt aplicabile dispozițiile art. 97 alin. 1 din Codul penal. 11 Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bîlcea Laura-Oana sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. În fapt, în esenţă, s-a arătat că în sarcina inculpaților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan s-a reținut că la data de 27 mai 2021 au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept – și l-au plasat în autoturismul numitului Crișan Ioan, iar la data de 29 mai 2021, ora 06:59, acționând cu premeditare și din interes material, lau detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul Arad. Inculpații au fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana. Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri. Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, a rezultat că: moartea numitului CRIȘAN IOAN s-a datorat insuficienței respiratorii acute, survenite în urma unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie și de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafețe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare, care au determinat edem glotic. Acesta a fost urmat de obstrucție mecanică reflexă declanșată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură și conținut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie și ardere, care au fost antrenate în cursul mișcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare. Din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX. Urmele criminalistice identificate pe autoturism indică faptul că dispozitivul a fost plasat în interiorul autoturismului, în zona din spatele scaunului șoferului, aproximativ la limita verticală a spătarului. În ceea ce priveşte mobilul săvârşirii faptei, în referatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală se arată următoarele: 1. Inculpata Bîlcea Laura-Oana Referitor la relaţia dintre victimă şi inculpata Bîlcea Laura Oana, victima Crișan Ioan era nemulțumit de faptul că fiica sa, mamă a doi copii minori rezultați din căsătoria cu Bîlcea Sergiu, de care divorțase în 2017, nu desfășura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deși are calitatea de avocat în Baroul Arad. Crișan Ioan, preocupat în ultimii ani de viitorul afacerilor sale în contextul înaintării sale în vârstă, era nemulțumit de faptul că nu se putea baza pe fiica sa în vederea preluării conducerii, în perspectivă, a firmelor sale. În aceste condiții, victima exprimase în anturaj ideea contactării fostului ginere, Bîlcea Sergiu, deputat în Parlamentul României, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale, pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi, de care îl legau puternice sentimente (declarațiile martorilor Ardelean AuroraElena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu, Budea Marius-Valentin). Nu s-a putut stabili dacă această idee i-a fost adusă la cunoștință fiicei sale în mod direct de către victimă, dar era cunoscută în anturaj, inclusiv de către fiica ei minoră, Bîlcea 12 Alexandra-Ioana (declarația martorei Bîlcea Alexandra Ioana, vol. 5, fila 77). Informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde, care au fost alimentate și în perioada următoare divorțului. De pildă, în 2019-2020 fiica victimei a fost implicată într-un scandal public în cadrul căruia a fost dată publicității o convorbire telefonică purtată de aceasta cu omul politic Gheorghe Falcă, al cărei conținut a fost preluat de presă drept „știrea conform căreia Laura Crișan, fosta soție a liberalului Sergiu Bîlcea – vicepreședinte al Consiliului Județean Arad și aspirant la fotoliul de primar al Municipiului Arad, și-a anunțat propria intenție de a intra într-o competiție directă cu fostul soț, candidând din partea USR-PLUS” (procesul-verbal din 30 septembrie 2022). A fost invocată în referat declaraţia martorului Bot Denis din 06.02.2024 – vol.5 filele 57-59. Provocarea acestui scandal a avut drept unică miză răzbunarea numitei Bîlcea LauraOana pe fostul soț și indică disponibilitatea acesteia de a pune în aplicare planuri elaborate pentru a-și atinge acest scop. Ura pe care aceasta i-o purta lui Bîlcea Sergiu a fost relatată și de martorii Tomoioagă Dumitru-Marian (volumul 5, fila 33) și Butar Florin (volumul 5, fila 27). O soluție alternativă exprimată de victimă a fost cea potrivit căreia fiica inculpatei, Bîlcea Alexandra-Ioana, urma să fie introdusă treptat de către bunic, în problematica afacerilor sale, pentru a le prelua, odată ce ar fi ajuns la maturitatea apreciată ca fiind necesară (declarația martorilor Nica Marius Alin – vol. 5, filele 158-160 și a martorei Bîlcea Alexandra Ioana). În orice caz, inculpata nu era considerată potrivită de către tată, din această perspectivă. S-ar putea afirma că acest scenariu ar fi fost avantajos și pentru inculpată, în condițiile în care Bîlcea Alexandra-Ioana era în întreținerea sa, fiind minoră, iar relația mamăfiică ar invalida această posibilă motivație infracțională. Cu toate acestea, declarația martorei Bîlcea Alexandra, în prezent majoră, conturează un alt tip de raport familial, relevant în prezenta analiză (vol. 5 fila 77). Vânzarea, la scurt timp după decesul lui Crișan Ioan, a unor imobile din averea acumulată de acesta, cu nesocotirea dorinței victimei de a lăsa câte unul din imobile – anume desemnate – fiecăruia dintre nepoți, denotă dezinteres cu privire la dorința părintelui și conturează interesul material, ca element al mobilului comiterii faptei și ca factor agravant al infracțiunii contra vieții. Parchetul a detaliat în referat o situație parțială a beneficiilor valorificate de inculpată, în baza certificatului de moștenitor. Tensiunile dintre tată și fiică au rezultat și din împrejurarea că, aproximativ în luna aprilie 2021, Crișan Ioan a fost auzit afirmând despre fiica sa, la un eveniment de familie „decât să îmi facă asta, mai bine murea” (declarația martorului Budea Marius Valentin vol. 5, filele 15-16). Nu s-a putut stabili subiectul afirmației, dar tonul victimei ar fi fost serios. Ultima comunicare dintre Crișan Ioan și fiica sa a avut loc în 21 aprilie 2021 (procesulverbal din 28 septembrie 2022 – vol 22, fila 67 și declarația martorei Ardelean Aurora-Elena – vol. 26, fila 100). Cu toate acestea, și mama inculpatei, soția victimei, menționează în declarația sa convorbiri telefonice între tată și inculpata Bîlcea Laura-Oana care în realitate nu au avut loc, în scopul de a contura imaginea unei relații normale de familie. Acest aspect este cu atât mai relevant, cu cât la data de 25 mai 2021 a fost ziua de naștere a fiicei victimei, ocazie cu care, contrar susținerilor soției victimei, între tată și fiică nu a avut loc nicio comunicare. A fost menţionată, totodată, relația extraconjugală pe care victima a avut-o timp de aproximativ 20 de ani, cu Ardelean Aurora-Elena, director în cadrul firmelor victimei, notorie în anturajul susnumiților, cunoscută și aparent acceptată de soție și fiică. Declarația soției victimei a fost doar parțial adevărată și a tins să minimizeze natura și caracterul actual al relației extraconjugale a victimei. În cadrul audierii din 29 mai 2021, Crișan Iosana Samica a arătat: „am cunoștință că între soțul meu și Ardelean Aurora au existat niște legături amoroase în urmă cu aproximativ 15-20 de ani, moment la care am avut discuții pe această temă, însă de atunci nu știu dacă între cei doi a mai existat vreo legătură, deoarece nu m-a mai interesat acest subiect, dar nici soțul meu nu mi-a mai dat motive. Despre această 13 problemă cunoaște și fiica mea Bîlcea Laura Oana”. În realitate, din actele efectuate în cauză (audieri de martori, interceptări în mediu ambiental) rezultă că victima avea o relație foarte strânsă cu Ardelean Aurora-Elena, aceasta fiind de notorietate în anturaj, cei doi petrecând ocazional week-end urile la casa de vacanță a victimei din com. Dumbrava, jud. Arad. A fost invocată în referatul Parchetului şi declarația martorului Bîlcea Sergiu (vol. 26, fila 47), fostul soț al inculpatei. Relația dificilă dintre victimă și fiica sa a fost reflectată și în declarația din 15 ianuarie 2024 a martorei Blănaru Alexandra, care confirmă cele expuse mai sus și, în plus, relatează un eveniment care aduce clarificări suplimentare cu referire la limitele de acțiune și decizie ale numitei Bîlcea Laura-Oana: pentru a scăpa de dificultățile date de nevoia întreținerii unei case de dimensiuni relativ mari (casa părintească a victimei, modernizată și pusă la dispoziția fiicei sale pentru a trăi cu cei doi copii, pe care, cum s-a arătat, intenționa să o lase moștenire nepoatei sale și cu privire la care victima respingea vehement ideea vânzării, introdusă de Bîlcea Laura-Oana), aceasta a intenționat să o incendieze, a efectuat anumite demersuri pentru a identifica o persoană care să o ajute în acest scop, după care a renunțat la idee. 2. Inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie Cei doi coautori au acționat din interes material, aspect relevant și din perspectiva necesității stabilirii mobilului, cât și ca împrejurare care atribuie infracțiunii de omor caracter calificat. Situația materială a familiei Bulbuc a fost, în timp, mai degrabă precară, cu excepția unei perioade relativ scurte de după comiterea faptei, când, potrivit învinuirii din prezentul dosar, a fost plătit de Bîlcea Laura-Oana. A fost invocată în referatul Parchetului declaraţia martorului Tomoioagă Dumitru Marian din 12.06.2024 – vol. 5, filele 190-191. Prin contrast, în a doua parte a anului 2021 inculpatul a renovat casa (declarația martorului Salak Florin Attila, vol. 5, pag. 240-241), șeful echipei de muncitori care a efectuat lucrarea, documentele obținute de la firmele de materiale de construcții (vol. 19, pag.134- 176), achiziționează la data de 15.06.2021 un autoturism SEAT Alhambra cu suma de 4.000 de euro (vol. 19, pag.266-277), bijuterii (declarația suspectului Lind Florin-Alexandru, vol. 2), papagal în valoare de 5.000 de lei, ustensile relativ scumpe de pescuit (adresă FANCOURIER – RAMBURS Bulbuc Ana Maria, suma de 5.000 de lei, vol. 19, pag. 128- 131). În prezent, starea financiară a familiei a revenit la nivelul avut anterior. Potrivit procesului-verbal din 4 iulie 2024, de redare a unei convorbiri în mediu ambiental din 24 iunie 2024 (vol…32, fila 172-173). Bulbuc Sebastian Ilie și soția sa au purtat discuții din care a rezultat situația financiară precară a acestora: „Bulbuc Anamaria: Nu știu, ți-o trebuit să merem în concediu, dar noi suntem pârliți”. A mai fost menționat faptul că singurul punct de intersecție între anturajul victimei și autorii nemijlociți ai faptei este inculpata Bîlcea Laura-Oana. Ca atare, nu poate fi identificată o motivație alternativă serioasă în uciderea de către cei doi inculpați a lui Crișan Ioan, față de cea expusă mai sus. 3. Inculpatul Horodincă Adrian Bogdan Situația este identică în ceea ce-l privește pe Horodincă Adrian Bogdan: a) anterior comiterii faptei: „URSULESCU DUMITRU:Pă chirie, pe p*** mea, că tu niciodată…ăla n-o avut bani nici de țigări, mă, ce ai?! Tu crezi că nu o văzut lumea!? MURGUI ALEXANDRA ALINA: Dar o lucrat! Sau care e problema? O lucrat în Austria!” (conversație telefonică din 19 mai 2024, între concubina lui Horodincă Adrian Bogdan și fostul ei partener – procesul-verbal aflat în vol, …..). Datele privind tranzacțiile 14 financiare pe conturile inculpatului confirmă susținerea, precum și datele de la ANCPI (vol. 33, fila 199); b) august 2021 – 2022: în luna august 2021 (prima reîntoarcere în țară, după plecarea din 29 mai 2021) a achiziționat un autoturism BMW, pe care l-a văzut într-o spălătorie auto din Arad, abordând proprietarul și acceptând fără rezerve prețul cerut de acesta, fără negociere (declarația martorului Moise Grigoraș Beniamin, vol. 5, fila 195); în 2022 inculpatul plătea chirie 260 de euro (declarația martorului Morar Gabriel, vol. 5, filele 256-257). Activitatea prestată în Austria, de igienizare de fațade ale clădirilor, nu a justificat, în mod evident, o schimbare drastică a stilului de viață – 1279 euro/lună, venit brut, activitate începută în 7 iunie 2021 (date obținute în baza ordinului european de anchetă, vol. 35, fila 13); c) în anul 2024: acesta a căutat, de exemplu, soluții pentru a lua împrumut suma de 50 de lei. În același context: „Horodincă Adriana Bogdan: N-am benzină, n-am bani, n-am niciun ban. Nici…nimic n-am. Horodincă Liviu: O zis buni, nu vii pân-aici? Horodincă Adriana Bogdan: N-am cu ce să vin. Nici motorină n-am, n-auzi?” (procesele-verbale din 4 iulie 2024, de redare a unor convorbiri din 21 iunie 2024, vol. 25, filele 205-206). În referatul Parchetului cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive s-a mai arătat că din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă, în sensul art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, că inculpații au săvârşit infracțiunile de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive. Ministerul Public a precizat că, în raport cu prevederile art. 5 din CEDO, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal. În jurisprudenţa C.E.D.O. s-a conturat principiul potrivit căruia pentru luarea unei măsuri preventive trebuie să existe motive plauzibile pentru a se bănui că s-a săvârşit o infracţiune. Noţiunea de „motive plauzibile” are corespondent în legea română în cerinţa de a exista indicii temeinice privind săvârşirea unei infracţiuni. Motivele plauzibile depind de circumstanţele particulare ale fiecărui caz, iar faptele pe care se bazează trebuie să poată convinge un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis respectiva infracţiune. S-a menţionat că trecerea timpului nu a șters frustrarea și neliniștea comunității în legătură cu dispariția, în mod evident moartea violentă, a unui important membru al comunității. Mijloacele de probă care au fost expuse în referat îndeplinesc cu prisosinţă cerinţa desprinsă din jurisprudenţa C.E.D.O. şi reprezintă în fapt probe din care rezultă că victima a fost ucisă, că inculpatul este autorul infracţiunii de omor calificat și al celei de profanare de morminte, precum şi că a comis faptele cu vinovăţie. În ceea ce privește condițiile de la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală, s-a observat faptul că acestea sunt îndeplinite cu referire la fiecare dintre infracțiunile aflate în concurs. Cu atât mai mult, s-a apreciat că privarea de libertate a celor trei inculpați este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pentru săvârșirea acestui concurs de infracțiuni grave. Referitor la probele din care rezultă pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, Parchetul a reamintit că în cauza Letellier contra Franţei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că anumite infracţiuni, prin 15 gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenţia înainte de procesul desfăşurat în faţa instanţei de judecată, cel puţin pentru un timp. Sub acest aspect Ministerul Public a precizat că infracţiunea de omor calificat, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice la comiterea faptelor de această natură, suscită o tulburare a societăţii, aşa încât se justifică o detenţie preventivă. După cum s-a mai arătat în mod just în doctrina şi jurisprudenţa naţională, pentru infracţiuni deosebit de grave, cum este şi omorul, probele referitoare la existenţa acestor infracţiuni şi identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanţă şi implicaţii negative asupra siguranţei colective. Totodată, s-a precizat că prin ordonanțele din 23 octombrie 2024, inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au fost reținuți pentru 24 de ore, începând cu 23 octombrie 2024, ora 23:00 și, respectiv, 23 octombrie 2024, ora 23:45. Prin ordonanța din 24 octombrie 2024, inculpata Bîlcea Laura-Oana a fost reținută pentru 24 de ore, începând cu 24 octombrie 2024, ora 00:10. Cu ocazia înmânării ordonanței de reținere, inculpata, în prezența apărătorului ales, a arătat că formulează plângere împotriva măsurii preventive a reținerii. Plângerea a fost respinsă de către procurorul șef al Secției de urmărire penală prin ordonanța nr. 209/II/2/2024 din 24 octombrie 2024. Procedura în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală sub nr. 6635/2/2024 (3600/2024) la data de 24.10.2024, ora 17.00, fiind acordat termen de judecată la aceeaşi dată, ora 19:00, pentru când au fost încunoştinţaţi apărătorii aleşi şi Ministerul Public. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a adus la cunoştinţa inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana obiectul cauzei şi, în temeiul art. 225 alin. 7 şi 8 C.p.p., acuzaţiile formulate împotriva lor precum şi că motivul pe care se întemeiază propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulate de Parchet este prevăzut de art. 223 alin. 2 C.p.p., respectiv se apreciază de către Ministerul Public că ar exista o suspiciune rezonabilă că inculpaţii ar fi comis infracţiunile de care sunt acuzaţi şi că privarea lor de libertate ar fi necesară pentru înlăturarea unui pericol pentru ordinea publică dar şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. De asemenea, le-a mai adus la cunoştinţă inculpaţilor că au dreptul de a nu da nici declaraţie atrăgându-le atenţia că tot ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor. Inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana, prezenţi personal, aflaţi sub imperiul măsurii reţinerii şi asistaţi de apărători aleşi, nu au dorit să dea declaraţii în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii. De asemenea, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi nu s-au formulat cereri de studiere a dosarului, avocaţii aleşi intrând în posesia referatului care conţine propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Analizând propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana prin raportare la conţinutul dosarului de urmărire penală şi a înscrisurilor depuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele: Cu titlu preliminar : 1. Referitor la competenţă Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că este competent să soluţioneze propunerea cu care a fost sesizat, potrivit art. 224 alin. 2 C.proc.pen., întrucât în 16 cauză este începută urmărirea penală şi, de asemenea, este pusă în mişcarea acţiunea penală faţă de inculpații Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana. În prezenta cauză, prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bîlcea Laura-Oana sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. În urma verificărilor efectuate de către Parchet, respectiv din procesul-verbal din 25 ianuarie 2024 a rezultat că Bîlcea Laura-Oana este avocat în Baroul Arad, fiind în prezent suspendată din profesie, ca avocat incompatibil. Întrucât în cauză este cercetată inculpata Bîlcea Laura-Oana care are calitatea de avocat în Baroul Arad, la acest moment procesual Curtea de Apel Bucureşti este instanța căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, conform art. 38 alin. 1 lit. d C.proc.pen. 2. Cu privire la respectarea dreptului la apărare, în componenta accesului la dosar Potrivit art. 225 alin. 2 teza finală C.proc.pen., ziua şi ora – soluţionării propunerii de luare a măsurii arestării preventive – se aduc la cunoştinţa avocatului inculpatului, căruia, la cerere, i se pune la dispoziţie dosarul cauzei pentru studiu. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că susţinerile apărătorilor aleşi ai inculpaţilor Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana în sensul că li s-ar fi încălcat dreptul al apărare în procedura derulată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sunt nefondate, avocaţilor punându-li-se la dispoziţie referatul conţinând propunerea de luare a măsurii arestării preventive, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi întrebând în mod expres, înainte de a trece la dezbaterea propunerii de luare a măsurii arestării preventive, dacă sunt cereri de formulat, apărarea neformulând niciun fel de cerere de studiu dosar. Pe fondul propunerii, se observă că pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive faţă de un inculpat, trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, respectiv cele prevăzute de art. 223 C.proc.pen. rap. la art. 82 C.proc.pen. şi art. 202 alin. 1 şi 3 C.proc.pen, precum şi cele impuse de exigenţele art. 5 pct. 1 lit. c CEDO: 1. Să existe inculpat în cauză în sensul art. 82 C.proc.pen., adică o urmărire penală începută şi să fie pusă în mişcare acţiunea penală; 2. Să fie îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C.proc.pen.(cazul invocat în speţă), respectiv: să existe probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, iar pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a faptei, a anturajului şi a mediului din care inculpatul provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică; 3. Măsura arestării preventive să fie necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori a prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. 4. Măsură arestării preventive să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. Cu privire la prima condiţie, se constată că aceasta este îndeplinită, sens în care se reţin următoarele: 17 Judecătorul de drepturi și libertăți reține că prin ordonanța din data de 29.05.2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 188 alin. 1 din Codul penal, situaţia de fapt şi mobilul săvârşirii faptei fiind redate pe larg în referat (filele 4-10). Prin ordonanța din 30 mai 2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de omor în cea de omor calificat, prev. și ped. de art. 188, alin. 189 alin. 1 lit. a din Codul penal, constând în aceea că autori necunoscuți i-au introdus victimei în autoturism un dispozitiv exploziv improvizat, care a fost detonat de la distanță în dimineața zilei de 29.05.2021, în parcarea magazinului Profi din mun. Arad. Prin ordonanța din 10 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunile de distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, și nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal. Prin ordonanțele din 22 octombrie 2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale și continuarea urmăririi penale față de suspecții Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan și Bîlcea Laura-Oana. În ceea ce îl privește pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bulbuc Sebastian Ilie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. În ceea ce îl privește pe inculpatul Horodincă Adrian Bogdan Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Horodincă Adrian Bogdan sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de – omor calificat, prev. și ped. de art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – distrugere, prev. și ped. de art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal; – nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 97 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. Prin sentința penală nr. 238/2023, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 9924/55/2022, Judecătoria Arad l-a condamnat pe Horodincă Adrian Bogdan la 1 an, 5 luni, 10 zile închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 193 alin. 2 din Codul penal, astfel încât s-a apreciat de Parchet că sunt aplicabile dispozițiile art. 97 alin. 1 din Codul penal. În ceea ce o privește pe inculpata Bîlcea Laura Oana Prin ordonanța din 23 octombrie 2024 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Bîlcea Laura-Oana sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: – instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a, b din Codul penal, cu aplic. art. 199 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; 18 – instigare la distrugere, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 253 alin. 4 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal; – instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 346 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 77 lit. a din Codul penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 și 2 din Codul penal. Cu privire la celelalte condiţii impuse de lege (art. 223 alin. 2 C.proc.pen., art. 202 alin.1, 3 C.proc.pen.) Noțiunea de ,,probă’’ este definită în art. 97 alin. (1) C.proc.pen. ca fiind ,,orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o’’. Totodată, se reţine că probele directe sunt cele referitoare la faptul principal, iar probele indirecte sunt cele prin care se constată fapte probatorii și din ansamblul cărora se trage concluzia existenței/inexistenței faptului principal. O singură probă indirectă nu e suficientă, dar dacă există două sau mai multe astfel de probe şi o înlănţuire logică a lor, acestea pot fundamenta o concluzie univocă referitoare la existenţa sau inexistenţa faptului principal. Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine faptul că noţiunii de probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că un inculpat a săvârşit o infracţiune din dreptul intern îi corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauzele Varga c. României; Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K.-F. c. Germaniei). De asemenea, trebuie subliniat faptul că probele sau indiciile temeinice în baza cărora sar putea lua măsura arestării preventive nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată şi cu atât mai puţin a celor care ar motiva o condamnare (cauza Murray c. Regatului Unit). Pe de altă parte, însă, acestea trebuie să fie suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv. În prezenta cauză, se constată că acuzaţiile formulate au la bază o situaţie de fapt complexă, prezentată în referatul Parchetului, care însă duce la conturarea mai multor chestiuni de natură juridică ce ar putea da naştere la dezbateri şi analize ample, însă prezentul cadrul procesual nu reprezintă contextul adecvat în acest sens. Judecătorul de drepturi şi libertăţi se va limita la a puncta câteva chestiuni cu relevanţă la momentul analizei propunerii de luare a măsurii arestării preventive raportat la elementele apreciate ca fiind esenţiale de către Parchet şi menţionate ca atare în referatul conţinând propunerea de luare a măsurii arestării preventive: În fapt, în esenţă, se arată de Parchet că: – la data de 27 mai 2021 inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă (procurată, deținută, transportată și folosită fără drept) și – aceiaşi inculpaţi l-au plasat în autoturismul numitului Crișan Ioan, iar – la data de 29 mai 2021, ora 06:59, inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, acționând cu premeditare și din interes material, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul Arad. Se mai arată de Parchet că inculpații au fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei. 19 Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul și mijloacele de săvârșire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane și bunuri. Din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX, iar urmele criminalistice identificate pe autoturism indică faptul că dispozitivul a fost plasat în interiorul autoturismului, în zona din spatele scaunului șoferului, aproximativ la limita verticală a spătarului. Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, a rezultat că moartea victimei CRIȘAN IOAN s-a datorat insuficienței respiratorii acute, survenite în urma unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie și de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafețe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare, care au determinat edem glotic. Acesta a fost urmat de obstrucție mecanică reflexă declanșată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură și conținut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie și ardere, care au fost antrenate în cursul mișcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare. Prin urmare, acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor sunt de o gravitate deosebită şi analiza probatoriului administrat în cauză trebuie realizată în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, raportat la obiectul cauzei, respectiv propunere de luare a măsurii arestării preventive, pentru a se stabili dacă, din perspectiva unui observator obiectiv, este fundamentată presupunerea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis infracţiunile de care sunt acuzaţi: Cu privire la procurarea unui mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, esenţială în cauză este declaraţia de dată recentă – 16.10.2024 – a suspectului Lind Florin Alexandru (cu privire la care s-a dispus la data de 16.10.2024 efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru comiterea unor infracţiuni grave, respectiv complicitate la omor calificat prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. a C.pen. complicitate la distrugere prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 253 alin. 4 C.pen., nerespectarea regimului materiilor explozive prev. de art. 346 alin. 1 C.pen.). În referat se arată că la data de 27.05.2021, inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au procurat de la suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, solicitându-i acestuia înlocuirea telefonului mobil cu un telefon Alcatel 2003G, achiziționat în aceeași zi de către inculpatul Horodincă Adrian Bogdan de la S.C. SNIC S.R.L. Arad. Sub acest aspect, s-a arătat că telefonul Alcatel 2003G cu seria IMEI 35790709369614, care, potrivit datelor obținute de la producătorul Alcatel, avea seria de acumulator identică cu seria pusă în evidență pe acumulatorul găsit la cercetarea la fața locului (singurul element numeric care a fost identificat pe fragmentele recuperate după explozie), a fost pus în vânzare de către S.C. SNIC S.R.L., punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad. Conform bonului fiscal emis, a fost comercializat la data de 27.05.2021, ora 15:38, nefiind întocmită factură. Parchetul mai arată că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat (procesul-verbal din vol. 19, filele 1-26). Totodată, se mai arată că pe un câmp din afara zonei locuite, cei trei au realizat, la solicitarea inculpaților, o testare a sistemului, cu o petardă furnizată de aceștia (declarația suspectului Lind Florin Alexandru – vol. 2 DUP). Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că la dosar nu există nicio probă în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat de la S.C. SNIC 20 S.R.L. Arad telefonul Alcatel 2003G. În cauză s-a probat că la data de 27.05.2021, ora 15:38, S.C. SNIC S.R.L., la punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad, a comercializat telefonul Alcatel 2003G, conform bonului fiscal emis, însă nu a fost întocmită factură şi nu există nicio persoană care să-l identifice pe inculpatul Horodincă Adrian drept cumpărător/persoană care ar fi achiziţionat acel telefon. Parchetul invocă drept probă faptul că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat (procesul-verbal din vol. 19, filele 1-26). Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că din procesul-verbal aflat în vol. 19, filele 1-26 DUP, rezultă că un autoturism Volkswagen Golf 4 este identificat pe data de 27.05.2021 ora 15.26 -15.27 pe str. Griviţei, apoi pe str. Conduraşilor, cu sens de deplasare spre Piaţa Sîrbească, aceste străzi fiind într-adevăr în apropiere de strada Roman Ciorogariu, Arad. Autoturismul nu este identificat pe strada Roman Ciorogariu şi nici nu rezultă că după ora 15:38 (ora achiziţiei telefonului) autoturismul menţionat ar mai fi fost identificat în zonă, ci procesul verbal consemnează în continuare date legate de posibilul traseu (de deplasare către zona de testare a dispozitivului) începând cu ora 17:15 a unui autoturism Golf 2 şi apoi la ora18.39 a autoturismului Volkswagen Golf 4. Suspectul Lind Florin Alexandru – cu studii 10 clase şi de ocupaţie frizer – arată în declaraţia menţionată (vol. 2 DUP) că pe un câmp din afara zonei locuite, cei trei au realizat la data de 27.05.2021, la solicitarea inculpaților, o testare a sistemului, cu o petardă adusă de inculpaţi. Supectul a declarat că inculpaţii au procurat de la el un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, solicitându-i acestuia înlocuirea telefonului mobil cu un telefon Alcatel: (…)Pe 27.05. a venit la mine Horodincă cu un telefon marca Alcatel cu butoane, culoare închisă, pe care l-am ataşat la dispozitiv şi l-am scos pe al meu de acolo (…). La testarea de pe câmp suspectul, potrivit propriei declaraţii, a asamblat dispozitivul pe o placă şi l-a prins cu nişte coliere de plastic. (…)La Alcatel l-am desfăcut şi am lipit două fire pe placa de bază, fire care aveau cam 15-20 cm lungime. Telefonul nu era legat compact de restul dispozitivului. Pe câmp unul dintre noi am pus petarda, nu mai ştiu cine a făcut-o. După ce am aşezat dispozitivul eu cu cei doi am stat la doi-trei metri de dispozitiv. Dispozitivul a fost acţionat de Golumbaru (Horodincă – sbl. ns.) de pe un telefon tot al lui, ca model părea la fel cu cel pe care îl adusese el şi pe care îl lipisem de dispozitiv (…). Cu privire la motivul procurării dispzitivului şi al testării, suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că inculpaţii au zis că au ceva de făcut la Bucureşti, ceva de construcţii, ceva de demolat. Eu le-am zis să nu-mi facă probleme.(vol. 2 DUP). Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au procurat şi au testat la data de 27.05.2021 împreună cu suspectul Lind Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, la care a fost ataşat un telefon marca Alcatel. Dar acest element de fapt nu este suficient pentru a contura suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi montat în maşina victimei dispozitivul menţionat ori un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, şi pe care să-l fi detonat de la distanţă în dimineaţa zilei de 29.05.2021, după cum se va arăta în continuare. Parchetul arată în cuprinsul aceluiaşi referat că la data de 28 mai 2021 inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan au plasat dispozitivul în autoturismul Mercedes Benz clasa E, cu numărul de înmatriculare AR-14-RXK, al victimei, după ce, anterior, au încorporat în acesta încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept. Referitor la încărcătura explozivă – procurată, deținută, transportată și folosită fără drept de inculpaţi, cum susţine Parchetul – judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că suspectul Lind Florin Alexandru relatează în declaraţia sa doar despre o petardă procurată de inculpaţi la momentul testării dispozitivului (nu a văzut asupra acestora vreun alt tip de încărcătură 21 explozivă), iar din dosar nu rezultă niciun element de fapt care să ateste că vreunul dintre inculpaţi, în vreun moment, a fost în posesia vreunui alt tip de încărcătură explozivă, respectiv ca cel descoperit la locul exploziei (mai ales că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX). Nu există la dosar niciun element factual care să ateste sau măcar să constituie un indiciu în sensul că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozibili militari sau că ar fi intrat în contact cu persoane care să fi avut acces la un astfel de tip de încărcătură explozivă. Se mai afirmă de Parchet că la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv (procesul-verbal din 12 martie 2024 – vol. 22, fila 78). Localizarea comunicărilor arată faptul că atât anterior orei 23, cât și puțin după miezul nopții, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deservește domiciliul. Se mai arată de Parchet în referat că prin coroborarea datelor de localizare a apelurilor telefonice ale numiților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan, pe de o parte, cu imaginile suprinse de camere de supraveghere de la diferite societăți comerciale și procesulverbal de contravenție seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliția Mun. Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021 (inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a fost sancționat contravențional – vol. 19, fila 214), pe de altă parte, a fost reconstituit traseul autoturismului numitului Horodincă Adrian Bogdan în intervalul 23:10 – 00.09, în noaptea dinaintea exploziei (procesul-verbal din 9 mai 2024 – vol. 19, fille 194-213). Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că procesul-verbal de contravenție seria PARX nr.0363934 întocmit de Poliția Mun. Arad – Biroul ordine publică în 28.05.2021, în copie la dosar, este ilizibil (vol. 19, fila 214), astfel încât nu se poate verifica dacă inculpatul Horodincă Adrian Bogdan este cel care a fost sancționat contravențional, iar cu privire la comunicările dintre cei doi – un apel cu durata de 10 secunde la 23:18, două apeluri în intervalul 23:49-23:51, cu durata de 18 și, respectiv, 6 secunde, se constată că ambii inculpaţi se aflau în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei. Chiar dacă s-ar admite că cei doi inculpaţi s-ar fi aflat în intervalul 23:49-23:51 în apropiere de parcarea unde se afla autoturismul victimei, în care a fost plasat dispozitivul exploziv, acesta constituie un simplu indiciu, care trebuie coroborat cu elemente factuale concrete, mai ales în condiţiile în care zona parcării de reședință a victimei nu intra în raza de acțiune a unei camere de supraveghere video. Mai mult decât atât, Parchetul susţine că dispozitivul exploziv a fost detonat de la distanţă de inculpaţi după ce victima a plecat de acasă cu maşina. Astfel, se arată că la data de 29 mai 2021, victima a plecat de acasă la 06.43, la volanul autoturismului său, s-a deplasat la cafeneaua Raiff, situată în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din Arad, iar la scurt timp după pornirea autoturismului, ora 06:59:43 , dispozitivul a fost declanșat de la distanță de către inculpați. Nu există însă niciun element la dosar care să ateste la ora menţionată prezenţa incupaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan în zonă, măcar în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu, Arad, deşi se afirmă că dispozitivul a fost detonat de inculpaţi. Suspectul Lind Florin Alexandru a arătat că atunci când s-a realizat testarea pe câmp au fost la distanţă de câţiva metri de dispozitiv şi că de la momentul acţionării telefonului până la momentul exploziei au trecut câteva secunde. Ca atare, dacă inculpaţii au detonat acest dispozitiv, cum afirmă Parchetul, ar fi trebuit să se afle la o distanţă care să le permită detonarea dispozitivului şi care, cu siguranţă, nu putea fi mai mare decât cea din raza de acoperire a celulei GSM aferentă zonei menţionate. În egală măsură, însă, nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului. Indiciile de la dosar se referă, aşa cum s-a arătat, doar la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, în sensul că cei doi inculpaţi sunt 22 localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia. Prin urmare, nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului, atâta timp cât niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de paticipaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă, cu atât mai mult cu cât teza avansată de Parchet se bazează pe o relaţie conflictuală, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă. Cu privire la faptul că inculpații Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că nici această împrejurare nu este probată în cauză, din perspectiva standardului probator impus de prevederile art. 223 alin.1,2 C.proc.pen. Parchetul afirmă că în cursul lunii mai 2021, inculpata i-a determinat pe Bulbuc Sebastian Ilie – în mod direct, nemijlocit – și pe Horodincă Adrian Bogdan – în mod direct sau indirect, prin intermediul lui Bulbuc Sebastian Ilie – să îi ucidă tatăl, iar în acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată următoarele: Relaţiile dintre cei trei inculpaţi Cu privire la relaţiile dintre cei trei inculpaţi, s-a probat doar faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana se cunoştea cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, împrejurare necontestată în cauză. Parchetul afirmă că în cursul lunii martie 2021, în timp ce inculpata desfășura activitate la cabinetul de avocat al martorului Tomoioagă Dumitru Marian, aceasta l-a cunoscut pe inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care fusese angajat temporar ca șofer. Într-adevăr, potrivit declarației martorului Tomoioagă Dumitru Marian din 12.06.2024 – vol. 5 DUP, filele 190-191, inculpatul Bulbuc Sebastian, căruia îi se spune Seba, a apelat la un moment dat la serviciile martorului întrucât îi fusese luat permisul de conducere. ,,L-am cunoscut așa și mi s-a făcut milă de el, întrucât a avut o viață mai grea. A rămas de mic orfan de mamă, motiv pentru care i-am propus să-mi fie șofer. În acea perioadă lucra și Laura la mine și ei au interacționat destul de bine”. În acelaşi timp, Parchetul afirmă că cei doi (inculpata Bîlcea şi inculpatul Bulbuc) au dezvoltat o relație apropiată, care a permis abordarea de intimități în interacțiunile lor şi susţine că, sub acest aspect, este relevantă discuția purtate de aceștia în mediu ambiental la data de 17.07.2021 – procesul-verbal de redare din 17 octombrie 2024 – vol. 32, filele 222- 223 în sensul că cei doi stabilesc întâlniri cu mai mult timp în avans, cel mai probabil pentru a nu fi nevoie de comunicări pe telefon. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, lecturând procesul verbal menţionat, aflat în vol. 32 DUP, filele 222-223, constată că nu există niciun indiciu cu privire la eventuale ,,intimităţi’’ şi nici cu privire la posibile eventuale viitoare întâlniri. Din conţinutul discuţiei, astfel cum este consemnată, rezultă faptul că inculpatul Bulbuc ar fi ratat o întâlnire (nu se precizează cu cine), iar inculpata Bîlcea îi reproşează faptul că nu şi-a notat ora/data, iar apoi se discută despre o adunare de aproximativ 10 persoane din familia inculpatului Bulbuc acasă la inculpat, fără a se preciza motivul – posibil pentru un eveniment care ar fi necesitat prezenţa unui preot. Ca atare, interpretarea dată de Parchet acestei discuţii pare să nu aibă suport în conţinutul procesului verbal menţionat. Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi inculpatul Horodincă Adrian nu există nicio probă la dosar că cei doi s-ar fi cunoscut sau întâlnit vreodată şi nici Parchetul nu afirmă contrariul. Referitor la relaţia dintre inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie şi inculpatul Horodincă Adrian, aceştia se cunoşteau şi potrivit declaraţiei martorului Stăniş Iosif – vol. 5 DUP, filele 304-306 – erau în perioada respectivă prieteni apropiaţi. Martorul îi cunoştea pe cei doi 23 inculpaţi, întrucât inculpatul Bulbuc (Sebi Bulbuc) a fost angajat ca spălător la spălătoria martorului, dar înainte de anul 2013, şi tot ca angajat l-a cunoscut şi pe Horodincă Adrian, zis Golumboiu (afirmă martorul), cei doi inculpaţi fiind prieteni buni. Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi victimă ca element care să susţină existenţa unui interes material ca mobil al crimei Se afirmă de către Parchet că martorii au relatat existența unui conflict verbal între victimă și fiica sa, cu câteva săptămâni înaintea evenimentului din 29 mai 2021, în cadrul căruia Crișan Ioan i-a adus la cunoștință fiicei sale că intenționează să o exheredeze, pe fondul nemulțumirilor legate de stilul de viață al acesteia, invocând în acest sens declarația martorei Ardelean Aurora Elena, vol. 26 DUP. S-a mai arătat că victima Crișan Ioan era nemulțumit de faptul că fiica sa, mamă a doi copii minori rezultați din căsătoria cu Bîlcea Sergiu, de care divorțase în 2017, nu desfășura nicio activitate care să îi aducă venituri constante, deși are calitatea de avocat în Baroul Arad. Cheltuielile curente ale acesteia și cele privind întreținerea imobilului în care aceasta locuia cu cei doi copii minori erau suportate de către victimă (declarația martorului Florea Radu, vol. 5 DUP, filele 1-2). Totodată, martora Sida Amalia-Ionela (vol. 5 DUP, fila 89) a relatat că „domnul Crișan a susținut-o foarte mult pe Laura și a încercat să o implice în diverse activități. Concret a susținut-o și în avocatură, știu că îi deschisese și un magazin în piață cu profil vânzare pește, dar din câte știu nu a avut succes în nicio activitate, posibil și că nu s-a implicat. Știu că Laura mai încercase și o afacere cu un loc de joacă la ferma pe care o deținea domnul Crișan, dar nu cred că s-a implicat foarte mult nici în această afacere”. De asemenea, Parchetul a arătat că situația financiară a inculpatei Bîlcea Laura-Oana era, anterior decesului victimei, în discordanță cu așteptările sale și cu relativul succes în afaceri al tatălui ei, fiind relevant în acest sens, procesul-verbal din 3 octombrie 2022 – vol. 22, fila 24. În acelaşi timp, însă, Parchetul admite că aceste aspecte, inclusiv eventualele defulări verbale ale victimei, ar putea fi considerate firești în condițiile unor relații de familie relativ normale și fără relevanță într-o asemenea analiză. Cu toate acestea, în opinia Parchetului, tensiunile dintre victimă și fiica sa, coroborate cu modul în care acestea erau resimțite și gestionate de inculpată, sunt intense și în sprijinul acestei concluzii, Parchetul invocă două aspecte apreciate ca fiind relevante: 1. Teza vizând ideea preluării conducerii afacerilor victimei de către fostul ginere, martorul Bîlcea Sergiu, respectiv varianta alternativă a implicării treptate în afacerile victimei a nepoatei acesteia, martora Bîlcea Alexandra Ioana Se afirmă că victima exprimase în anturaj ideea contactării fostului ginere, Bîlcea Sergiu, deputat în Parlamentul României, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale, pentru a asigura în acest fel viitorul nepoților săi, de care îl legau puternice sentimente – fiind invocate în acest sens declarațiile martorilor Ardelean Aurora-Elena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu, Budea Marius-Valentin. Parchetul a arătat că nu s-a putut stabili dacă această idee i-a fost adusă la cunoștință fiicei sale în mod direct de către victimă, dar că era cunoscută în anturaj, inclusiv de către fiica ei minoră, Bîlcea Alexandra-Ioana (declarația martorei Bîlcea Alexandra Ioana, vol. 5 DUP, fila 77). Afirmă Parchetul că informația era de natură a-i produce inculpatei Bîlcea Laura-Oana un puternic sentiment de frustrare, în condițiile în care relația ei cu fostul soț s-a încheiat cu stări conflictuale profunde, care au fost alimentate și în perioada următoare divorțului. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că victima nu a efectuat niciun demers concret în sprijinul ideii contactării fostului ginere, martorul Bîlcea Sergiu, căruia să îi propună să preia treptat conducerea afacerilor sale. Deşi martora Ardelean AuroraElena este cea care a relatat despre existenţa acestei idei (tot această martoră fiind şi cea care i-ar fi comunicat, după moartea victimei, martorului Bîlcea Sergiu că victima ar fi avut această intenţie), martorul Bîlcea Ovidiu Sergiu a relatat că victima nu şi-a exprimat o 24 astfel de intenţie faţă de el (filele 40-44 vol. 26 DUP), iar din dosar nu rezultă că victima ar fi efectuat demersuri concrete în acest sens – contactarea unui notar/identificarea unui notar care să confirme existenţa unei astfel de intenţii exprimate de victimă, existenţa vreunui draft al vreunui document care să ateste măcar o preluare parţială de către o altă persoană a afacerilor victimei, existenţa vreunui demers concret în acest sens manifestat în prezenţa unor persoane care făceau parte, alături de victimă, din conducerea firmelor victimei, existenţa vreunei ciorne a vreunui testament/legat cu titlu particular sau universal, a vreunei împărţeli de ascendent, etc. De altfel, martorii audiaţi Ardelean Aurora-Elena, Florea Radu, Bîlcea Sergiu arată că o astfel de întâlnire între martorul Bîlcea Sergiu şi victimă nici nu a avut loc. Totodată, martorul Bîlcea Ovidiu Sergiu, raportat la relatările martorei Ardelean Aurora (cu care se pare că victima avea o relaţie extraconjugală de foarte mulţi ani, aşa cum se va arăta în continuare), a declarat că martora i-a relatat după explozie că victima Crişan s-ar fi certat cu Laura şi că i-ar fi spus acesteia că intenţionează să-mi lase mie afacerea lui pentru a-i asigura în felul acesta pe nepoţi şi că ar fi intenţionat să nu-i lase nimic Laurei. Eu am luat-o ca pe o glumă (afirmă martorul) sau poate i-o fi spus Crişan la nervi fiicei asta, poate pentru a încerca apropie sau nu ştiu exact de ce. S-ar putea ca Crişan să fi încercat să îi transmită Laurei este important să înveţi, să munceşti (filele 40-44 vol. 26 DUP). Referitor la relaţia dintre victimă şi martora Ardelean Aurora, martorul Bîlcea Sergiu relatează următoarele: ,,Opinia mea personală bazată pe modul cum se vedeau lucrurile din exterior, era că Crişan era foarte agăţat în relaţia lui cu Aurora, în sensul că se baza foarte mult pe opinia ei în afaceri şi era cumva subiectiv în ceea ce o privea. De asta am şi plecat din firmă, atunci când am plecat. Subiectul cu relaţia lui Crişan cu Aurora era tabu, mai ales după ce, conform percepţiei mele, fosta soacră, din motive pe care ea le ştie, făcuse compromisul’’. În acest context, Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că doar martora Ardelean Aurora Elena (vol. 26 DUP) relatează existenţa unui conflict verbal dintre victimă și fiica sa, cu câteva săptămâni înaintea evenimentului din 29 mai 2021, în cadrul căruia Crișan Ioan i-a adus la cunoștință fiicei sale că intenționează să o exheredeze, niciun alt martor neconfirmând existenţa acestui conflict verbal. De asemenea, se constată că deşi Parchetul invocă declaraţia martorului Nica Marius Alin ca fiind mijlocul de probă care confirmă soluția alternativă exprimată de victimă (cea potrivit căreia fiica inculpatei, Bîlcea Alexandra-Ioana, urma să fie introdusă treptat de către bunic, în problematica afacerilor sale, pentru a le prelua, odată ce ar fi ajuns la maturitatea apreciată ca fiind necesară), acelaşi martor afirmă faptul că relaţiile tensionate dintre victimă şi inculpata Bîlcea ar fi avut la bază şi un alt motiv – (…) aceştia (victima şi inculpata Bîlcea – sbl. ns.) nu aveau o relaţie foarte bună, fiecare având nemulţumiri unul faţă de celălalt. Spre exemplu, Laura nu era de acord cu relaţia dintre Crişan şi Aurora. Ştiu că pe Laura a afectat-o foarte mult această relaţie dintre cei doi – fila 160 vol. 5 DUP. Totodată, relația extraconjugală pe care victima a avut-o timp de aproximativ 20 de ani, cu Ardelean Aurora-Elena, director în cadrul firmelor victimei, notorie în anturajul victimei, cunoscută și aparent acceptată de soție, rezultă nu doar din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, dar şi din interceptările în mediu ambiental, care atestă că victima avea o relație foarte strânsă cu martora Ardelean Aurora-Elena, aceasta fiind de notorietate în anturaj, cei doi petrecând ocazional week-end urile la casa de vacanță a victimei din com. Dumbrava, jud. Arad. Ca atare, există elemente factuale suficiente care să ateste existenţa unei relaţii mai puţin bune/tensionate dintre victimă şi inculpată, însă nu se poate afirma cu certitudine că tensiunile aveau la bază exclusiv modalitatea în care victima se raporta la abilităţile în afaceri ale fiicei sale, ci putea avea şi un alt motiv, aşa cum s-a arătat. Totodată, în acest context, faţă de natura relaţiei dintre victimă şi martora Ardelean Aurora, poate fi privită cu rezerve declaraţia martorei Ardelean Aurora în sensul că ar fi existat un conflict verbal între victimă şi inculpată în care victima i-ar fi spus fiicei sale că intenţionează să o dezmoştenească, atâta timp cât această împrejurare nu este confirmată de nicio altă probă din cauză. 25 Faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana avea o relaţie tensionată cu fostul soţ Bîlcea Sergiu nu reprezintă în sine un element care să argumenteze existenţa unui mobil material (în contextul pretinsei idei de preluare parţială a afacerilor victimei), atâta timp cât inculpata şi martorul erau divorţaţi, nefiind ceva neobişnuit ca foştii soţi să aibă relaţii tensionate, chiar în contextul existenţei unor copii minori. Parchetul mai afirmă că tensiunile dintre tată și fiică rezultă și din împrejurarea că, aproximativ în luna aprilie 2021, Crișan Ioan a fost auzit afirmând despre fiica sa, la un eveniment de familie „decât să îmi facă asta, mai bine murea” (declarația martorului Budea Marius Valentin vol. 5, filele 15-16). Parchetul arată textual că nu s-a putut stabili subiectul afirmației, dar tonul victimei ar fi fost serios, iar judecătorul – în acest context – se limitează la a sublinia caracterul pur speculativ al interpretării date de Parchet acestei afirmaţii, în condiţiile în care nu s-a stabilit nici subiectul discuţiei şi nici contextul în care s-ar fi făcut o astfel de afirmaţie. 2. Retragerea sumei de bani în iulie 2021 şi înstrăinarea unor imobile din masa succesorală Parchetul invocă declaraţiile martorei Bîlcea Alexandra-Ioana (în prezent majoră), care într-adevăr atestă existenţa unora raporturi familiale tensionate cu mama martorei, inculpata Bîlcea Laura Oana, mai ales în contextul gestionării moştenirii de către inculpată: „Bunicul meu din câte știu intenționa să îmi lase mie ferma. Era de notorietate și faptul că acesta dorea să îmi lase mie casa din Coloniștilor și fratelui meu casa de pe strada Bicaz. […]. Ulterior decesului bunicului mama a vândut inclusiv casa de pe strada Bicaz, deși aceasta ar fi trebuit să rămână fratelui meu. […] Nici eu și nici fratele meu nu am știut că mama a vândut casa de pe strada Bicaz, am aflat după ce deja găsise client. Eu nu voiam nici să fie vândută casa de la Dumbrava, întrucât făcusem planuri cu bunicul meu cum să o amenajam și îmi plăcea foarte mult acolo. După succesiune și vânzarea bunurilor nu a fost constituit niciun depozit pe numele meu sau al fratelui meu” (vol. 5 fila 77). În acelaşi timp, Parchetul subliniază faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana nu ar fi respectat dorinţele defunctului cu privire la destinaţia unor imobile şi că la scurt timp de la decesul victimei ar fi retras sume de bani din conturi şi ar fi vândut mai multe imobile, ca argument pentru a contura ideea unui interes material ca mobil al crimei. Parchetul a mai prezentat în referat o situație parțială a beneficiilor valorificate de inculpată, în baza certificatului de moștenitor. Astfel, se constată că în anul 2021 contul RO31BTRL00204201D39927XX aparținându-i victimei este lichidat la 9 iulie 2021, suma de 102.961,71 euro fiind retrasă integral în numerar în baza certificatului de moștenitor din 6 iulie 2021 (vol. 33 pag. 214), iar în decembrie 2021 este întrăinată o casă din com. Pleșcuța, loc. Dumbrava, nr. 68, jud. Arad, imobilul fiind vândut vândut de către inculpată și mama sa contra sumei de 30.000 de euro, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 08.12.2021 (vol. 51, pag.135-136) și declarației martorului Budea Marius Valentin din 22.09.2022 (vol.5 pag.15-16). Alte imobile şi bunuri din masa succesorală au fost înstrăinate în anul 2022 – casă în mun. Arad, str. Bicaz nr.10A, jud. Arad – casa părintească a victimei, pe care dorea să o lase moștenire nepotului Bîlcea Vlad – imobil în care locuiau efectiv și aveau domiciliul Bîlcea Laura Oana și cei doi copii – imobil vândut – Contract vânzare-cumpărare din 02.08.2022 – pentru suma de 178.000 de euro (vol.51 pag. 182-184); teren intravilan în loc. Iratoșu nr. 772, Drumul Variașului, km 14, jud. Arad – imobil vândut – Contract vânzare-cumpărare din 05.12.2022 – suma de 453.777 de euro (2.236.984 lei), din care 226.888,5 de euro (1.118.492 lei) transferați în contul inculpatei Bîlcea Laura-Oana (Banca Transilvania RO21BTRLRONCRT0562970401) și 226.888,5 de euro (1.118.492 lei) transferați în contul mamei, Crișan Iosana Samica (vol.33, pag.168-172). În prezent sunt puse în vânzare de către inculpată activele S.C. CRIMATEX S.R.L. prețul solicitat fiind de 2.500.000 euro (procesulverbal din 23 octombrie 2024, vol. 2). 26 În prezenta analiză, însă, împrejurarea care prezintă relevanţă deosebită este aceea vizând existenţa unei plăţi sau transmiterea unor avantaje financiare care să fi avut loc între inculpata Bîlcea Laura Oana şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie sau inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, ca argument pentru existenţa unei instigări la comiterea infracţiunii de omor calificat. Se arată în referat că la data de 09.07.2021, ora 13:11, Bîlcea Laura Oana a retras de la Banca Transilvania, în baza certificatului de moștenitor, din contul RO31BTRL00204201D399927XX, care a aprținut lui Crișan Ioan, suma de 101.440 euro în numerar (operațiune pentru care a achitat un comision de 1521,60 euro). La scurt timp, afirmă Parchetul, respectiv la ora 15:01, terminalul mobil utilizat de aceasta a fost localizat în fața imobilului cu nr. 17 de pe strada Zimbrului, din mun. Arad. În acel loc poartă o discuție de aproximativ 2 minute cu o persoană de sex masculin, cel mai probabil cu Bulbuc Sebastian Ilie (afirmă Parchetul), care domiciliază vizavi, la imobilul cu nr. 8 (procesul-verbal din 3 aprilie 2024 – vol. 32, fila 128 și procesul-verbal din 3 aprilie 2024, vol. 2). Din acest moment, susţine Parchetul, în standardul financiar al inculpaților Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan poate fi observată o creștere semnificativă. Judecătorul de drepturi şi libertăţi observă că din conţinutul procesului -verbal din 3 aprilie 2024 – vol. 32, fila 128 nu rezultă că inculpata Bîlcea Laura Oana s-ar fi întâlnit cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, deşi Parchetului i s-a încuviinţat cererea de autorizare a supravegherii audio video şi prin fotografiere a numitei Bîlcea Laura Oana (mandat de supraveghere tehnică nr. 9/UP/31.05.2021 emis de Tribunalul Bucureşti), din conţinutul redării în formă scrisă a discuţiei purtate în mediul ambiental rezultă că inculpata cel mai probabil este în afara autoturismului fără a avea asupra sa telefonul mobil şi poartă o discuţie cu un domn, fără a se putea distinge conţinutul conversaţiei – fila 129 vol. 32 DUP. La dosarul cauzei nu se află alte date care să ateste existenţa unei întâlniri între inculpată şi inculpatul Bulbuc la data de 09.07.2021. Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că sar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura Oana, direct sau indirect. Faptul că incupata Bîlcea Laura Oana a avut o relaţie mai puţin bună cu tatăl său – victima Crişan Ioan, pretinsa lipsă a abilităţilor necesare dezvoltării unor relaţii comerciale în modalitatea agreată de părinte ori caracterul posibil necorespunzător al gestionării unor bunuri din masa succesorală (cu posibila lezare a intereselor patrimoniale ale martorei Bîlcea Alexandra Ioana – fiica inculpatei, cu care inculpata are o relaţie tensionată în prezent în contextul discuţiilor vizând patrimoniul transmis pe cale succesorală) nu constituie elemente suficiente pentru a se contura suspiciunea rezonabilă a implicării inculpatei în comiterea omorului asupra tatălui său, din interes material, în lipsa împrejurărilor factuale concrete vizând existenţa unei plăţi sau acordarea unor avantaje de natură financiară sau de altă natură vreunuia dintre inculpaţii din prezenta cauză. În lipsa probării, din perspectiva unui observator obiectiv, a implicării inculpatei Bîlcea Laura Oana în omorul comis asupra tatălui său, ipoteza Parchetului vizând comiterea omorului de ceilalţi doi inculpaţi nu poate fi validată la nivel de suspiciune rezonabilă avută în vedere de prevederile art. 223 alin. 2 C.proc.pen, atâta timp cât aceştia nu făceau parte din anturajul victimei, nu aveau acces la explozibili de natură militară şi nu aveau vreun motiv plauzibil pentru a comite activitatea ilicită de care sunt acuzaţi. În plus, din modalitatea în care este prezentată situaţia de fapt în referatul Parchetului rezultă că, de fapt, activitatea de plasare a încărcăturii explozive în dispozitivul exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, respectiv de detonare a explozibilului constituie elemente ce creionează, mai degrabă, modalitatea de acţiune a unor ,,profesionişti’’ în sensul de indivizi cu un anume tip de pregătire tehnică, persoane care 27 să fi avut acces la explozibili de natură militară, care să cunoscă exact raza de acţiune a dispozitivului exploziv improvizat (element care ar fi determinat plasarea în interiorul autoturismului, la nivelul scaunului din spatele şoferului, dar şi calculul distanţei de la care ar fi fost posibilă detonarea prin intermediul telefonului mobil), care să fi avut abilităţi tehnice (în cauză, prin detonare a fost distrusă doar maşina victimei, deci o rază de acţiune limitată a explozibilului), dar şi cele necesare pentru a pătrunde în interiorul autoturismului în vederea plasării dispozitivului. Raportat la abilităţile, pregătirea şi mediul din care fac parte inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, varianta prezentată de Parchet nu pare la acest moment plauzibilă, în lipsa unor elemente factuale care să fundamenteze cel puţin parţial explicaţiile necesare pentru a conferi ipotezei creionate de Parchet un caracter credibil. Referitor la comportamentul inculpaților după comiterea faptei şi în contextul investigaţiilor din cauză, se prezintă de Parchet ca având relevanţă faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana a întrerupt relațiile cu mai multe persoane din anturaj, fără un motiv evident (declarațiile martorilor Tomoioagă Dumitru Marian, Sida Amalia Ionela, Surtea Rodica, Dărăban Ioana etc. – vol. 5), şi că potrivit procesului-verbal din 26 aprilie 2023, de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la 26 iunie 2021, în momentul în care discuția atinge un subiect ce ține de conținutul audierilor care se realizau în prezenta cauză, Bîlcea LauraOana îi cere fiicei sale, Bîlcea Alexandra Ioana, să scoată telefoanele din cameră – volumul 32, fila 71, iar din procesul-verbal din 9 august 2023, de redare a convorbirii din 20 iulie 2023, rezultă că Bîlcea Laura-Oana folosea telefonul concubinului ei, Dronca Marius Viorel, pentru a purta discuții despre ancheta derulată în prezenta cauză – volumul 25 DUP, fila 27- 29. Se constată că în cauză nu a fost audiată martora Bîlcea Alexandra Ioana cu privire la natura discuţiilor pe care le-ar fi avut cu mama sa pe marginea conținutului audierilor care se realizau în prezenta cauză în iunie 2021, iar Parchetul mai face referiri la măsuri de precauţie din 20 iulie 2023, însă judecătorul nu a putut identifica procesul-verbal din 9 august 2023, de redare a convorbirii din 20 iulie 2023, din care ar rezulta că Bîlcea Laura-Oana folosea telefonul concubinului ei, Dronca Marius Viorel, pentru a purta discuții despre ancheta derulată în prezenta cauză, în volumul 25 (copia pusă la dispoziţie de Parchet) nefiind identificate file numerotate 27-29. Totodată, Parchetul arată că din procesele-verbale de vizionare a unor înregistrări video din 5 iunie 2024 rezultă că Bîlcea Laura-Oana căuta oportunități de întâlnire cu Bulbuc Sebastian Ilie, fără, însă, a-l contacta în prealabil pe telefon (intră cu autoturismul, la data de 30 mai 2024 (după ce plecase de la IPJ Arad, unde fusese audiată în prezentul dosar), pe strada Zimbrului, unde domiciliază Bulbuc Sebastian Ilie; staționează circa 3 minute la intrarea pe stradă, întrucât în apropiere, în câmpul vizual, îl are pe acesta în fața casei sale, discutând cu soția; întrucât Bulbuc Sebastian Ilie pleacă apoi cu autoturismul, pleacă și ea – volumul 31, fila 11- 12 DUP. În acest context, se constată că, de fapt, nu există elemente care să ateste că inculpata Bîlcea s-ar fi întâlnit cu inculpatul Bulbuc, ci cel mult o intenţie de a stabili o întâlnire, care însă – potrivit datelor de la dosar – nu a avut loc. Cu privire la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, se arată că a părăsit teritoriul României la data de 29.05.2021, cu destinația Viena, Austria, călătorind cu un autocar cu numărul de înmatriculare AR-37-PLE aparținând S.C. P L NORIS S.R.L., iar rezervarea biletului la firma de transport a fost făcută în data de 29.05.2021, ora 14:15 (procesul verbal din 15 martie 2024 – vol. 22, fila 81). Din datele existente la dosar rezultă indicii în sensul că inculpatul Hordoincă s-ar fi întors în România în august 2021 (prima întoarcere) şi că ar fi avut un loc de muncă în Austria, respectiv activitatea prestată în Austria era de igienizare de fațade ale clădirilor, începută în 7 iunie 2021 (date obținute în baza ordinului european de anchetă, vol. 35, fila 13. Parchetul mai invocă drept elemente relevante şi următoarele: – din procesele-verbale de redare a unor convorbiri, din 4 iunie 2024 rezultă că Horodincă Adrian Bogdan era preocupat cvasi-permanent de probabilitatea supravegherii sale 28 și lua măsuri în consecință – nu utiliza telefonul, nu răspundea la apeluri, realiza apeluri de pe alte numere, căuta prin casă telefoane mai vechi, ținea stinsă lumina în cameră pentru a nu fi observat din exterior, trăgea jaluzelele etc. – volumul 25, fila 188-199; – Horodincă Adrian Bogdan utilizează numărul mamei pentru a realiza anumite convorbiri (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri din 11 august 2024) și își sună chiar și concubina cu număr ascuns, aspect pe care i-l aduce la cunoștință (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri din 16 august 2024) – volumul 35, fila 234; – Horodincă Adrian Bogdan are comunicări cu Bulbuc Sebastian Ilie inclusiv prin postul telefonic al soției acestuia, Bulbuc Anamaria (procesul-verbal din 12 martie 2024), și îl apelează pe acesta de pe telefoanele concubinei, Murgui Alexandra Alina, mamei și bunicului (procesul-verbal din 8 mai 2024). – Faptul că inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie a luat măsuri de schimbare parțială a înfățișării, prin schimbarea frizurii, imediat după săvârșirea faptei (declarația suspectului Lind Florin Alexandru). Suspectul declară că inculpatul Bulbuc a venit să se tundă, însă acest aspect nu reprezintă în mod necesar o măsură de schimbare parţială a înfăţişării pentru a nu fi recunoscut, în condiţiile în care acest inculpat nici nu a părăsit teritoriul României după moartea victimei Crişan, nu există date în acest sens la dosar şi nici elemente care să ateste faptul că inculpatul ar fi vrut să se sustragă sau să fugă din România în contextul mediatizării morţii victimei. – Totodată, sunt ilustrate, într-adevăr, mai multe măsuri de precauţie luate de inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie în sensul că a ascuns față de soția sa motivul citării la organele de urmărire penală, realizată la 28 mai 2024, evocând o altă cauză în care este implicat, deși contextul citării, menționat expres, era prezenta cauză (procesul-verbal din 4 iunie 2024, de consemnare a discuției purtate în mediu ambiental la 28 mai 2024); volumul 32, fila 149-150; faptul că soții Bulbuc, discută în șoaptă subiectele referitoare la cauză, chiar și în privat (procesul-verbal din 3 iulie 2024, de redare a unei convorvbiri în mediu ambiental dintre cei doi, purtată în 12 iunie 2024 în autoturismul personal, înainte de prezentarea numitei Bulbuc Anamaria la audiere – volumul 32, fila 171 DUP); împrejurarea că Bulbuc Sebastian Ilie manifestă grijă în a șterge din telefonul mobil orice urmă referitoare la discuții purtate pe marginea anchetei derulate în prezenta cauză (procesul-verbal de redare din 19 iulie 2024, referitoare la înregistrarea în mediu ambiental și accesul la un sistem informatic din 20 iunie 2024 – volumul 32, fila 175-176); – Totodată, Parchetul mai arată că Bulbuc Sebastian Ilie refuză să poarte în autoturismul personal o discuție cu soția sa, referitoare la Horodincă Renate, despre care știa că a fost audiată în cauză ca martor (procesul-verbal din 4 septembrie 2024, de redare a unei convorbiri în mediu ambiental din 8 august 2024) – volumul 32, fila 183-184; Bulbuc Sebastian Ilie șterge din telefon, din cuprinsul conversației pe WhatsApp cu fiul său minor, mesajele ”Pe Bobby” și ”Frizerul”, transmise de minorul care îi cerea tatălui să îl cheme pe Lind Florin Alexandru (poreclit „Bobby frizerul”) să îi repare calculatorul, iar operațiunea de ștergere este realizată la scurt timp după primirea mesajelor, deși Bulbuc Sebastian Ilie era la momentul respectiv la volan și avea client în autoturism, în cadrul serviciului Bolt pe care îl prestează (procesul-verbal din 3 octombrie 2024, de redare a unor convorbiri și a unor aspecte ce rezultă din accesul la un sistem informatic, din 19 august 2024) – volumul 32, fila 216-217. Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă 29 măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă. Pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută. Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii. Este adevărat că au fost investigate foarte multe piste din mai 2021 până în prezent, însă dosarul a fost preluat imediat de Parchetul General, au fost încuviinţate şi autorizate măsurile de supraveghere tehnică şi alte metode speciale de supraveghere şi cercetare, iar faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate. În contextul unei mediatizări a cazului – de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate – este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei. Sintagma „indicii rezonabile” a fost analizată în jurisprudenţa sa de Curtea Constituţională – prin deciziile nr. 260 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 5 august 2016 şi nr. 99/2018 din 1 martie 2018, publicată în M. Of. nr. 531 din 27 iunie 2018 – şi s-a apreciat că aceasta este echivalentă cu cea de „bănuială rezonabilă”/”suspiciuni rezonabile” şi presupune existenţa unor fapte sau informaţii capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracţiunea. Ceea ce poate fi considerat „rezonabil” va depinde însă de toate aspectele cauzei (Hotărârea din 22 mai 2014, pronunţată în Cauza Ilgar Mammadov împotriva Azerbaidjanului, paragraful 88; Hotărârea din 30 august 1990, pronunţată în Cauza Fox, Campbell şi Hartley împotriva Regatului Unit, paragraful 32). Motivele prezentate de Parchet în cadrul referatului din prezenta cauză şi verificate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii nu se bazează pe elemente factuale suficiente pentru a justifica luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive solicitate. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii aminteşte că măsura arestării preventive nu este o pedeapsă pentru inculpații care neagă acuzațiile sau nu colaborează cu organele judiciare, iar lăsarea în libertate o recompensă pentru cei care le recunosc. Arestarea preventivă nu poate fi calificată drept sancțiune pentru atitudinea de negare, ci o măsură pentru a asigura scopurile prev. de art. 202 alin. 1 C.proc.pen., iar luarea unor măsuri preventive poate avea loc doar în condițiile în care se poate reține presupunerea rezonabilă a comiterii unor infracțiuni dintre cele prevăzute de lege. Un ultim aspect ce se impune a fi observat este faptul că în referatul Parchetului se face referire doar tangenţial la declaraţia suspectului Lind Florin Alexandru, acuzat – de altfel – şi acesta de o activitate ilicită foarte gravă. Din declaraţia acestui suspect, în limitele în care a putut fi analizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi având în vedere cadrul procesual, rezultă că acesta relatează mai multe informaţii şi ipoteze care nu au fost menţionate de Parchet în referat şi care nu au fost verificate în cadrul anchetei penale, urmând probabil ca aceste aspecte să facă obiectul investigaţiei penale, pentru a se putea verifica credibilitatea declaraţiilor suspectului cu privire la aceste chestiuni. În concluzie, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 C.proc.pen., referitoare la existenţa suspiciunii rezonabile că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi, nu se mai impune analiza celorlalte condiţii vizând luarea măsurii arestării 30 preventive. Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că inclusiv pentru a se dispune luarea măsurii controlului judiciar (cea mai blândă dintre măsurile preventive) este necesară existenţa unei baze factuale, având în vedere că legea procesual penală, respectiv prevederile art. 211 C.proc.pen. fac referire la dispoziţiile art. 202 C.proc.pen. care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, condiţie care – aşa cum s-a arătat – nu este îndeplinită în cauză. Faţă de aceste considerente, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii – în baza art. 227 alin. 1 C.proc.pen. va respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 155/76/P/2021 cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana. În baza art. 227 alin. 1 teza finală C.proc.pen. va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana, dacă nu sunt privaţi de libertate în altă cauză. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. 227 alin. 1 C.proc.pen.
Respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 155/76/P/2021 cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana.
În baza art. 227 alin. 1 teza finală C.proc.pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana, dacă nu sunt privaţi de libertate în altă cauză.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Executorie.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 24.10.2024, ora 20.36.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI, GREFIER
ALINA PETRONELA MOȘNEAGU ELENA LAURA NAE