Politicul vs. Justiție vs. Parlamentar vs. Procuror vs. Procuror
Sistemul Politic împotriva Sistemului de Justiție
Parlamentarul protestatar
Sistemul de Justiție împotriva Sistemului Politic
Procurorul protestatar
Procuror contra Procuror
În 2017-2018, dacă rețin corect, am mers la petrecerea de sfîrșit de an a unui parchet de pe lîngă o judecătorie. M-am nimerit la o masă rotundă, de 6-8 persoane. În timpul discuțiilor, un coleg a început să-și exprime nemulțumirea privind modificările normelor referitoare la fiscalitate, mai ales referitoare la evaziune. Era atît de nemulțumit încît, păstrînd proporțiile, mai că nu se manifesta ca personajul Cruchot din seria ,,Jandarmii” cînd îi scăpau vitezomanii, în acțiunea orei ,,H”, atîta ciudă emana.
Atîta frustrare nu este justificată la un procuror. Chiar cred că este un defect care ar trebui evaluat, întrucît nu este în regulă să vezi infracțiuni și infractori peste tot. Modul în care s-a format, a evoluat, și s-a exprimat acest procuror, este o tară chiar a sistemului de justiție. Totodată, nu este în regulă ca un procuror să își dea cu părerea despre modul în care factorul politic înțelege să-și manifeste competențele, cît timp nu intră în sfera penalului, cum nici factorul politic nu are dreptul, și nu ar trebui să intervină în sistemul de justiție, începînd de la numirile politice ale șefilor parchetelor.
Eu nu cunosc, în acest sistem, vreun dosar în care procurorii să se fi sesizat din oficiu pentru faptul că puterea executivă, sau puterea legislativă, a modificat norme, adică și-a exercitat prerogativele, singurul eveniment de referință fiind modul în care s-a încercat schimbarea legilor justiției ,,noaptea, ca hoții”. https://www.gds.ro/ https://www.gds.ro/Actualitate/2017-02-28/noaptea-ca-hotii-ordonanta-13-nascuta-din-infractiuni/
Acest coleg neexperimentat nu a avut în vedere – iar cei mai ,,bătrîni” trebuiau să-l avizeze, dacă era dispus să fie atent la detalii, mai ales că istoria se repetă – mecanismul, și reglajul, existent între factorul politic – executiv/legislativ – și sistemul de justiție, mai ales în relația cu procurorii. Nu avea rost să-i spun, la acea discuție faptul că, în toată activitatea de după 89, Guvernul a uzitat de astfel de procedee care au stîrnit, ca și în prezent, nemulțumiri pentru lipsa de stabilitate și predictibilitate legislativă, mai ales cînd a intervenit asupra legilor prin ordonanțe de urgență, un exemplu fiind abordarea avută în cazul bancrutei frauduloase și a evaziunii fiscale.
Fără să știe, prin manifestarea sa, colegul procuror a adus o altă nuanță modului în care
- sistemul politic – prin puterea executivă și legislativă – s-a amestecat tot timpul în activitatea sistemului de justiție
- a apărut parlamentarul protestatar, primul caz public reliefat în mass-media fiind cel al deplasării lui Adrian Năstase cu 40 de parlamentari la sediul Parchetului General(Ministerul Public – Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție), în 1997, să-l susțină pe Gabriel Bivolaru în legătură cu dosarele în care era cercetat, urmărind prin acest demers să pună presiune publică pe procurori https://www.g4media.ro/fostul-deputat-psd-gabriel-bivolaru-trimis-in-judecata-pentru-evaziune-fiscala-pentru-el-liderii-nastase-mitrea-si-dip-au-pus-presiune-publica-pe-procurori-in-1997.html#:~:text=Fostul%20deputat%20PSD%20Gabriel%20Bivolaru%2C%20trimis%20%C3%AEn%20judecat%C4%83%20pentru%20evaziune%20fiscal%C4%83.%20Pentru%20el%2C%20liderii%20N%C4%83stase%2C%20Mitrea%20%C8%99i%20DIP%20au%20pus%20presiune%20public%C4%83%20pe%20procurori%20%C3%AEn%201997 https://www.g4media.ro/author/alin-ionescu sursa https://revista22.ro/actualitate-interna/fostul-deputat-gabriel-bivolaru-a-fost-condamnat-la-11-ani-de-nchisoare https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/sfantul
- sistemul de justiție a intervenit în sistemul politic, cel mai uzitat pretext fiind lupta anticorupție
- a apărut și procurorul protestatar la adresa sistemului politic, vezi Broșura ”Magistrații români se opun proiectului de modificare a ”Legilor Justiției” propus de Ministerul Justiției: august-octombrie 2017”, publicată pe Juridice.ro – autor judecător Dragoș Călin https://www.juridice.ro/543999/brosura-magistratii-romani-se-opun-proiectului-de-modificare-a-legilor-justitiei-propus-de-ministerul-justitiei-august-octombrie-2017.html#:~:text=30%20octombrie%202017,Telegram
Din experiența mea, am constatat că e adevărată vorba din box: ,,Dacă dai un pumn, trebuie să te pregătești să și încasezi”. Factorul politic protestatar reprezentat de Adrian Năstase, și restul parlamentarilor, nu aveau nici un drept și nici un temei, să pună presiune pe procurori. Factorul politic a deschis și o cutie a Pandorei.
După, în 2017, s-a întors roata: în exemplul zicalei de mai sus, procurorul a devenit protestatar și a ridicat pumnul la sistemul politic – executiv și legislativ. Nici procurorul nu avea dreptul, și nici temeiul, să adopte această conduită. Mai mult, sînt norme și prevederi, cum ar fi Codul deontologic, care nu permit procurorului să aibă astfel de poziții. Dar mai e ceva: procurorul – prin lege – beneficiază de statutul de magistrat care este exclusiv al judecătorului. Iar acest statut impune la obligația de rezervă, și la abținerea de proteste de acest gen. Faptul că sînt judecători care au semnat acel protest inclus în broșură nu face obiectul prezentei.
Și, privindu-i pe procurori, raportat la conduita lor de protestatari, a intervenit reglajul cu sistemul politic, pentru a nu știu cîta oară, cînd au fost aleși cei care trebuie în conducerea parchetelor.
Acel coleg cu frustrările lui, mai fără experiență, nu a mai avut în vedere un lucru, pe care eu l-am cunoscut pe pielea mea, în activitatea de procuror, mai ales cînd am fost detașat la Ministerul de Interne: ce e bun azi, mîine poate fi foarte rău, și invers. Îmi aduc aminte de o discuție purtată cu un reprezentant străin, cînd eram la Direcția Generală Anticorupție, prin 2005, care îmi spunea: la mine, în țară, noi știm la prima oră a dimineții ce se prefigurează în societate, prin prisma relatărilor din mass-media. La voi, îmi spune, nu e așa. Ce e valabil la ora 08, nu mai e valabil la prînz.
Dar mai e o particularitate a sistemului, despre care media a scris.
Modificările la legile justiției au fost făcute de factorul politic tocmai cu procurori: cu d-na Gabriela Scutea și cu d-na Oana Schmidt-Hăineală care ,,au făcut parte din echipa care a lucrat la elaborarea celebrei Ordonanțe 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă”. Tot materialul poate fi accesat pe https://hotnews.ro/asociatie-a-procurorilor-apel-la-predoiu-sa-revina-asupra-nominalizarii-gabrielei-scutea-si-oanei-haineala-la-sefia-parchetului-general-si-diicot-trebuia-sa-refuze-sa-fie-partase-la-o-asemenea-infam-277733#:~:text=Redactia%20Hotnews%20HotNews.ro
Fac o mențiune: fie procurorii pleacă din magistratură și atunci nu au decît să cocheteze și să relaționeze mai apropiat, instituțional, cu puterea executivă, cu consecințele de rigoare, fie – cît timp mai rămîn în magistratură – să li se interzică posibilitatea să mai fie detașați în alte segmente ale instituțiilor statului, în mod deosebit în puterea executivă, adică în instituții și structuri ale Guvernului.
Aici trebuie să mai spun ceva: eu am fost detașat la Ministerul de Interne în două rînduri, și vorbesc în cunoștință de cauză referitor la ce presupune această procedură a detașării, inclusiv privind efectele pe relația cu factorul politic. La Interne, mai ales în cadrul celei de a doua detașări, cînd am fost consilier al ministrului de interne David Cristian, fost Troacă, am luat cunoștință de exprimările altora privind ,,procurorul meu” și ,,judecătorul meu”. Pentru că unii din magistratură, cam asta sînt pentru factorul politic.
Să revin: așa cum se întîmplă în viață, procurorul nemulțumit de schimbările legislative, la un moment dat a ajuns la D.I.I.C.O.T., unde își desfășura activitatea și Oana Schmidt-Hăineală, unul dintre procurorii care au elaborat aceste schimbări legislative.
Nu cred că procurorul protestatar a avut vreo tresărire de principialitate în a-i reliefa procurorului creator de proiecte, de lege, pozițiile antagoniste pe care s-au aflat: primul cu pumnul ridicat împotriva factorului politic pentru care lucra cel din urmă.
Iar aici, o parte din vină aparține și sistemului de magistratură care a permis să ia naștere o astfel de situație, și care a afectat imaginea justiției, întrucît și-a dat acordul – din orice punct de vedere, inclusiv prin detașarea procurorilor la Ministerul Justiției – ca procurorii să ajungă pe poziții antagoniste, într-un amestec cu factorul politic.
